Analiza ZF: Cum ar arata economia Romaniei daca s-ar reuni cu Republica Moldova

Eventuala unire a României cu Re­publica Moldova ar aduce Româ­niei un plus de 3,7 mil. locuitori, o crestere a PIB de 5,5 mld. euro (4,2% din PIB-ul României) si un plus de suprafata de aproape 34.000 km patrati. În acelasi timp, PIB-ul per/capita al „noii“ Românii ar scadea la 5.700 de euro, având în vedere ca PIB-ul per capita în România a fost în 2012 de aproximativ 6.700 de euro, în vreme ce al Republicii Moldova de doar 1.500 de euro, scrie Ziarul Financiar.

În aceeasi vreme, pe datele din 2012, exporturile României ar fi fost mai mari cu 2,5 mld. euro, la 48 mld. euro, în timp ce datoria publica ar fi crescut cu doar 1,7 mld. euro, fata de datoria de 52 mld. euro pe care o avea România la sfârsitul anului trecut. Astfel, România este acum fata de Republica Moldova în situatia din 1990 a Germaniei de Vest fata de Germania de Est. Diferenta de dezvoltare economica a necesitat investitii de 1.000 de miliarde de marci germane pentru a acoperi nevoile de infrastructura din Est. În plus, România are nevoie de un nou obiectiv strategic dupa ce a intrat în Uniunea Euro­pea­na si NATO.

Presedintele roman Traian Basescu a fost ieri într-o vizita la Chisinau, pentru a cincea oara în mandatul sau, unde a ajuns atât de popular încât i s-a oferit cetatenia moldoveneasca.

Tot ca un exercitiu de imaginatie, cu aceasta cetatenie si popularitatea de care dispune peste Prut, presedintele Traian Ba­ses­cu ar putea deveni chiar presedintele Republicii Moldova dupa 2015, dupa ce îi expira al doilea mandat în România. (Constitutia Moldovei prevede ca presedintele trebuie sa aiba, la preluarea functiei cetatenie de cel putin 10 ani).

Granitele României s-ar extinde cu 490 de kilometri (diferenta dintre gra­nitele Republicii Moldova cu Ro­mânia si cea cu Ucraina), iar suprafata agricola i-ar creste cu 1,7 milioane de hectare, adica un plus de 13% fata de suprafata agricola totala a Ro­mâniei de 13 mil. ha.

Lungimea cailor ferate ar creste cu 10% (1.190 km are Republica Moldova si 11.300 km Româ­nia), iar cea a drumurilor cu aproape 11% (la cei 81.000 km de drumuri publice s-ar adauga cei 8.800 km de drumuri publice din Republica Moldova). Însa vorbim despre drumuri si cai ferate la fel de slab dezvoltate ca în România.

PIB-ul Republicii Moldova a fost anul trecut de 7,25 mld. dolari (5,5 mld. euro), ceea ce reprezinta doar 4% din PIB-ul României.

PIB-ul Republicii Moldova reprezinta doar o treime din PIB-ul uneia dintre cele mai sarace regiuni ale României, cu care se învecineaza, Regiunea Nord-Est, cu un PIB în 2012 de 15 mld. euro.

Republica Moldova are un PIB aproape la jumatate fata de cel al judetelor românesti cu care se învecineaza - Botosani, Iasi, Vaslui si Suceava - care au avut în 2012 un PIB cumulat de 9,2 mld. euro (42 mld. lei), desi populatia lor reprezinta doar doua treimi (2,1 mil. locuitori) din cea a Republicii Moldova.

În România sunt judete care au, singure, un PIB mai mare decât Republica Moldova, precum Timis, Prahova, Constanta sau Cluj, dar asta nu înseamna ca Republica Moldova este o zona de neglijat, pentru ca nu poti neglija aproape 4 milioane de consumatori si o tara care a facut progrese importante în ultimii ani. Acest lucru a fost înteles de companiile straine care întâi au venit în România si apoi au trecut Prutul în Republica Moldova.

De asemenea, volumul schimburilor comerciale între cele doua tari sunt în medie la 1 mld. euro pe an.

„Exporturile AdePlast catre Republica Moldova s-au dublat în 2013 si ne asteptam ca tendinta sa se mentina pâna la sfârsitul anului. Republica Moldova face parte, istoric vorbind, din România Mare, acesta fiind si unul dintre motivele pentru care am vrut sa facem exporturi în aceasta tara. Moldovenii prefera produsele românesti pe care le considera calitative si foarte bune“, spune Marcel Bar­but, omul de afaceri din Romania care controleaza pro­ducatorul de materiale de constructii AdePlast, cu afaceri de 41,5 mil. euro anul trecut. Barbut nu a precizat valoarea exportu­rilor realizate pâna acum în Republica Moldova.

Pesedintele Traian Basescu a facut ieri o vizita la Chisinau – a cincea în calitate de presedinte – si, ca în toate momentele de acest fel, ipoteza strângerii relatiilor si evocarea legaturilor istorice au fost aduse în prim-plan. Cu doar câteva zile înainte, premierul Republicii Moldova Iurie Leanca venise la Bucu­resti unde s-a întâlnit cu omo­logul sau Victor Ponta.

În 2010, România a pro­mis Republicii Mol­dova un ajutor pentru dezvoltare, pe mai multi ani, de 100 mil. euro, dar nu toti banii au ajuns la Chisinau. De asemenea, nu România este cel mai mare investitor în Re­pu­blica Moldova, desi tara se afla la doi pasi, iar afini­ta­tile culturale si lingvistice sunt foarte mari.

Într-un studiu ela­bo­rat de Ministerul Econo­miei si Comertului din Republica Moldova si citat de Centrul Român de Politici Europene, la sfârsitul anului 2007 investitorii din România detineau o cota de 3,7% din totalul investitiilor straine directe în Republica Moldova, dar, la finele anului 2010, aceasta cota a ajuns la 7,6%. Ceea ce se traduce prin investitii straine directe peste 225 mil. dolari, care situeaza România pe locul cinci în topul investitorilor în Republica Moldova, într-un clasament condus de Olanda, Cipru, Italia si Germania.

În acelasi timp, schimburile comerciale în­seamna în jur de 1 mld. euro, anual – România a exportat anul trecut în Republica Moldova produse de 610 mil. euro si a importat de 353 mil. euro.

Investitorii români din Republica Moldova sunt, în cea mai mare parte, companiile straine intrate în România care acum se extind - în special bancile - BCR, Raiffeisen Leasing, BT Leasing, dar si Rompetrol si Petrom, Metro, UTI, Romstal Trade European Drinks sau Arabesque.

Tocmai pentru ca este o tara care este mai mai saraca si are nevoie de investitii unii responsabili de la Chisinau se asteapta Ia o interventie mai solida a României în Republica Moldova.

Primarul Chisinaului, Dorin Chirtoaca, a sustinut ieri la RFI, citat de Mediafax, ca, daca statul român ar investi mai mult în Republica Moldova, acest lucru ar putea schimba perceptia asupra României, el propunând ca Bucurestiul sa ofere anual 50 de mil. euro localitatilor rurale din tara vecina.

„Mi-as dori mult mai mult în relatia dintre Republica Moldova si România. Mi-as dori de exemplu ca localitatile rurale, satele din Republica Moldova sa beneficieze de investitii în infrastructura, asa cum beneficiaza satele din România. Chiar am calculat, daca ar fi sa se dea fiecarui sat din Republica Moldova, fiecarei primarii, avem circa noua sute de primarii aici, dincoace de Prut, daca s-ar da câte 50 de mii de euro de la bugetul de stat al României pentru aceste localitati rurale, în total ar fi nevoie de circa 50 de milioane de euro anual, pentru sustinere în acest sens. Din bugetul României asta ar însemna 0,01%, nu ar fi o povara atât de mare.”

Traian Basescu si omologul sau moldovean Nicolae Timofti au discutat ieri la Chisinau despre posibilitatea construirii a doua noi poduri peste râul Prut, care ar trebui sa fie amplasate în regiunea orasului Ungheni si între localitatile Falciu si Leca, subiect abordat si la întâlnirea dintre premierii Ponta si Leanca.

Basescu a mai spus ca proiectul interconectarii energetice Falciu-Gotesti cu Republica Moldova va fi finalizat în luna octombrie, în prezent mai fiind în lucru alte doua proiecte similare - Balti-Suceava si Ungheni-Iasi-Raseni.

De asemenea, la Bucuresti, premierul roman Victor Ponta a sustinut ca lucrarile la gazoductul Iasi-Ungheni care va lega România de Republica Moldova vor începe în augist si sunt finantate de România.

Pentru presedintele moldovean Iasi-Ungheni, este „crucial pentru securitatea energetica a R. Moldova“, va începe sa fie construit la sfârsitul lunii august, prin accesarea a 9-12 milioane de euro oferite de asemenea de Guvernul român. Presedintele roman Traian Basescu a mentionat, citat de Mediafax, posibilitatea ca pentru realizarea gazoductului Iasi-Ungheni sa fie obtinuta o finantare din fonduri UE.