Cu origini in tenebroasa lume criminala post-sovietica, Vladimir Plahotniuc a sfarsit prin a lua captiv un stat intreg, Republica Moldova. Fenomenul nu este unic.
Sunt foste republici sovietice in care teritorii mai intinse decat Moldova sunt capturate de grupari criminale. Sau de elite rezultate din simbioza dintre lumea criminala, vechiul KGB si nomenklatura sovietica. Componenta criminala a acestor elite este foarte pronuntata, determinand felul in care iau deciziile, comportamentul lor politic, de afaceri etc.
E o literatura bogata despre subiect. Deci, nu exista nici un dubiu asupra naturii regimului instaurat de Plahotniuc. Sustinatorii oligarhului ar fi trebuit sa stie de la bun inceput pe cine sprijina si care vor fi consecintele actiunii lor.
Principalul sponsor al lui Plahotniuc a fost Romania. Ar fi ramas in istoria crimei organizate din fostul Imperiu sovietic ca un relativ obscur traficant. Insa Guvernul Adrian Nastase l-a numit in fruntea celei mai mari sucursale a Petrom, cea din Moldova, iar Ion Iliescu i l-a prezentat lui Vladimir Voronin, cu ocazia vizitei facute de presedintele moldovean la Bucuresti, in toamna 2002. Caderea comunistilor in primavara 2009, aliantele pentru integrare europeana, toate se fac cu participarea lui Plahotniuc. El e unul dintre cei trei-patru oligarhi moldoveni care sunt orientati spre Vest, de vreme ce banii vin din Occident.
Scena politica de la Chisinau era si ea echilibrata, Mihai Ghimpu, Marian Lupu si Vlad Filat fiind mai vizibili. Insa singurul care putea concura cu Plahotniuc era premierul Filat, pentru care scandalul „Padurea domneasca“, izbucnit la inceputul anului 2013, a reprezentat inceputul sfarsitului. Justitia a fost instrumentul principal de consolidare a puterii lui Plahotniuc, a luat sub control procurorul general, Ministerul de Justitie, instantele de judecata.
Criza din 2015, generata de „furtul miliardului“, in mod paradoxal a consolidat pozitia lui Plahotniuc, care a reusit sa-l arunce in inchisoare pe Filat. Și, totusi, Plahotniuc n-a izbutit sa ajunga premier, cum si-ar fi dorit. Chiar atunci a picat Victor Ponta, cu care oligarhul avea o relatie deosebit de calduroasa. Asa de buna ca, la ultima vizita la Chisinau, in august 2015, imediat dupa aterizare, Ponta s-a dus la celebrul Hotel Nobil, sediul lui Plahotniuc, lasandu-l cu ochii in televizor pe premierul moldovean, care-si astepta omologul la sediul guvernului. Poate ca iesirea intempestiva din scena a lui Ponta explica de ce Plahotniuc n-a reusit sa ajunga premier la Chisinau, desi parea sa aiba toate atuurile.
In fruntea guvernului a venit Pavel Filip, fostul coleg de facultate al oligarhului, caruia i s-au deschis si portile de la Cotroceni, si usile de la Palatul Victoria. In vremea asta, liderii noii opozitii proeuropene, Maia Sandu si Andrei Nastase, erau mai bine primiti in Vest, autoritatile de la Bucuresti refuzand sa-i vada. In ciuda interventiilor repetate prin familia politica a popularilor europeni, presedintele Iohannis nu i-a primit niciodata. Cel putin in relatia cu Republica Moldova a fost o deplina continuitate cu perioada Ponta-Corlatean, favorizata si de prezenta la Cotroceni in calitate de consilier de politica externa a lui Bogdan Aurescu, care tinuse la MAE dosarul Republica Moldova din 2009.
Momentul de cotitura s-a consumat in vara 2018, cand Plahotniuc a decis sa anuleze alegerile pentru Primaria Capitalei Chisinau, castigate de Andrei Nastase. SUA si UE au reactionat. S-au adoptat rezolutii critice la adresa regimului, s-au blocat ajutoarele financiare. Bucurestiul a ramas acelasi avocat dedicat lui Plahotniuc, incat, la 6 decembrie 2018, Romania (alaturi de Ungaria) a blocat la Bruxelles o mentiune critica in concluziile Consiliului de Afaceri Externe.
E greu de explicat de ce Romania a mizat exclusiv pe Plahotniuc. Cel mai probabil, oligarhul are atat de multa influenta pe Dambovita, incat politica Romaniei fata de Republica Moldova era controlata de Plahotniuc.
Și despartirea de Plahotniuc este grea si inca nu s-a consumat. E pentru prima data dupa anexarea Crimeei, ca SUA, UE si Rusia sunt de aceeasi parte, optand pentru o alianta politica care-l exclude pe oligarh, in vreme ce Romania s-a izolat alaturi de Plahotniuc.
Vizita de ultima ora a unei delegatii conduse de Bogdan Aurescu la Chisinau a venit la doua zile dupa un comunicat MAE (insusit si de Presedintie) ce anunta schimbarea pozitiei Romaniei. Alaturi de consilierul prezidential, din delegatie au mai facut parte secretarul de stat D. Neculaescu si ambasadorul D. Ionita, toti trei considerati sustinatori ai lui Plahotniuc, continuatori ai paradigmei Ponta-Corlatean.
Chiar daca delegatia Romaniei n-a jucat vreun rol in deznodamantul crizei, pentru stima de sine a diplomatilor romani si, mai mult, pentru electoratul din Romania, care va trebui sa-si aleaga in curand presedintele, Aurescu a punctat din nou decisiv, la imagine. O mai facuse si cu 10 luni inainte de alegerile prezidentiale din 2009. Deci, Klaus Iohannis are motive sa-i fie recunoscator, in fond, de peste Prut vin tot mai multe voturi, cu fiecare scrutin. Aurescu a reusit sa desprinda de pe fruntea lui Iohannis imaginea lui Plahotniuc, un politician atat de detestat.
Insa pe cei familiarizati cu evolutia relatiilor dintre Bucuresti si Chisinau miscarea de ultim moment a lui Iohannis nu-i poate pacali. Romania e intr-o buna masura responsabila de marasmul in care Plathoniuc a aruncat Republica Moldova.