Batem propriul record. Peste 2 luni Republica Moldova va implini 3 ani fara presedinte. Doua legislative de la Chisinau au fost dizolvate in ultimii aproape trei ani pentru ca nu au putut sa aleaga seful statului. Totodata, desi nu ducem lipsa de candidati, Moldova ramane in continuare fara presedinte. Stirea a fost realizata in colaborare cu site-ul inprofunzime.md
Totul a inceput in 2009, cand, in urma alegerilor parlamentare de la 5 aprilie, comunistii au obtinut 60 de mandate in Parlament, numar insuficient pentru a alege presedintele. Dupa ce PCRM a amanat scrutinul stabilit pentru 28 mai pentru ca nu gasise ”votul de aur”, alegerile au esuat si a doua oara, la 3 iunie. Asa cum a promis, opozitia nu a participat la votare. In aceste conditii, Zinaida Greceanii, pe atunci comunista de linia intai, a acumulat toate cele 60 de voturi ale fractiunii comunistilor, in timp ce contracandidatul sau, ambasadorul Andrei Neguta, nu a luat niciun vot.
La 15 iunie Vladimir Voronin semneaza decretul privind dizolvarea Parlamentului si stabileste data alegerilor anticipate pentru 29 iulie.
Dupa constituirea noului legislativ, o noua data a alegerii presedintelui este stabilita pentru 10 noiembrie, dar tentativa esueaza din nou. Opozitia comunista a parasit atunci sala de sedinte si nu a participat la votare.
Marian Lupu nu a fost ales nici la 7 decembrie, cand a avut loc un nou scrutin. Comunistii au lipsit din nou, deputatii din Alianta, insa, si-au exercitat dreptul.
Intre timp, Alianta aflata la guvernare a incercat modificarea Constitutiei pentru ca seful statului sa fie ales prin vot direct. Partidele insa, nu au ajuns la un consens privind un nou proiect al Constitutiei, iar un referendum a esuat la 5 septembrie 2010, din cauza participarii reduse la vot. La 29 septembrie 2010 presedintele interimar de atunci Mihai Ghimpu dizolva Parlamentul, iar data alegerilor anticipate este stabilita pentru 28 noiembrie. In acel legislativ, comunistii detin 42 de mandate, iar Alianta – 59. La initiativa comunistilor, Parlamentul, cu exceptia liberalilor, stabileste data alegerilor prezidentiale pentru 18 noiembrie. Pentru ca nu a ajuns la un compromis nici cu grupul Dodon, nici cu fractiunea comunistilor, tentativa de alegere a sefului statului esueaza din nou.
O noua data este fixata la 16 decembrie. Marian Lupu se inregistreaza oficial in cursa, insa nu obtine decat 58 de voturi din partea Aliantei,un buletin fiind declarat nevalabil. Comunistii boicoteaza alegerile si nu se prezinta. Parlamentarii stabilesc alegeri repetate pentru 15ianuarie. Curtea Constitutionala, insa, invalideaza scrutinul pe motiv ca deputatii nu ar fi respectat secretul votului, demonstrand buletinele.
Pentru 15 ianuarie, insa, comunistii propun un candidat. Fostul guvernator al BNM Leonid Talmaci pregatise deja setul de acte, insa alegerile de la 15 inauarie nu vor mai avea loc. Dupa decizia Curtii Constitutionale, Parlamentul urmeaza sa stabileasca o noua data a alegerilor ordinare. Daca niciun candidat nu se inregistreaza, am putea avea alegeri la nesfarsit.