CANDIDATII din CURSA pentru PRESEDINTIE: detalii din cariera acestora, averile si interesele pe care le au, dar si scandalurile in care au fost implicati de-a lungul timpului

Igor Dodon

Cariera politica

Angajat in campul muncii din 1997, Igor Dodon a schimbat timp de opt ani, pana cand a ajuns in Guvern, mai multe functii in cadrul Bancii de Valori a Moldovei si a Comisiei Nationale de Valori Mobiliare. Din 2005, Dodon a intrat in politica mare,  fiind numit mai intai viceministru al Economiei, iar peste un an se muta in fotoliul de ministru al Economiei si Comertului. Pastreaza functia pana in 2009, cand schimba legitimatia de membru al Cabinetului de ministri pe cea de deputat al fractiunii comunistilor, partid care l-a promovat in toti acesti ani. Doi ani mai tarziu, dupa esecul suportat in cadrul alegerilor locale pentru functia de primar al Capitalei, politicianul incepe sa se distanteze de comunisti. In noiembrie 2011, Igor Dodon paraseste fractiunea comunistilor din Parlament, impreuna cu Veronica Abramciuc si Zinaida Greceanii, formand „Fractiunea deputatilor neafiliati”. Ulterior, Dodon a aderat la Partidul Socialistilor din Republica Moldova. La alegerile parlamentare din noiembrie 2014, Dodon accede in Parlament pe listele PSRM. Doi ani mai tarziu iese invingator in cadrul alegerilor prezidentiale.

Donatii electorale mai mari decat veniturile pentru trei ani

Din 2010 si pana in 2015, politicianul a donat in cele patru campanii electorale pentru parlamentare si alegeri locale 464.000 de lei. Pentru parlamentarele din 2010, Igor Dodon a contribuit cu 150.000 de lei, ceea ce reprezinta tot venitul familiei sale pentru anul 2009 (154.000 de lei), pentru localele din 2011 – cu 200.000 de lei, ceea ce reprezinta cu 48.000 de lei mai mult decat tot venitul familiei pentru anul 2010 (152.000 de lei), la parlamentarele din 2014 a donat 89.300 de lei, iar pentru localele din 2015 a oferit 25.000 de lei.

Fabrica de conserve, „conectata” la Dodon 

Desi nu a indicat niciodata in declaratia sa de avere ca ar avea vreo afacere, presa a scris anterior ca Igor Dodon ar detine, prin intermediari, un pachet de actiuni la Fabrica de conserve din Calarasi, raionul de bastina al politicianului. Potrivit Capital Market, publi­ca­tia Comi­siei Natio­nale a Pietei Finan­ci­are (CNPF), soci­a­lis­tul, ar detine nu mai putin de 37% din actiu­nile fabri­cii prin inter­me­diul Ali­nei Botoc, o persoana de incredere a lui Igor Dodon, dar si prin inter­me­diul fir­mei Hun­ter Elit Club, despre care presa a scris ca ar fi controlata de Ghen­a­die Merineanu, fratele sotiei lui Dodon, pre­cum si pache­tul majo­ri­tar de actiuni la Fabrica de vinuri din Oni­s­cani, Cala­rasi, deti­nuta de SA Proura-Vin, prin ace­leasi per­soane.

Astazi, in acte, Hunter Elit Club apartine lui Veaceslav Anghel, membru al PSRM, tot el, potrivit unei investigatii realizata de Ziarului de Garda in parteneriat cu Centrul de Investigatii Jurnalistice, fondator initial al SRL Con­sac­ces, spe­cia­li­zata in con­stru­ctii, dar si SRL Exclu­siv Media, care detine zia­rul de limba rusa „Argu­menti i Fakti”. La acest ziar lucreaza Galina, sotia lui Igor Dodon, dar si Lud­mila, sotia lui Cor­ne­liu Fur­culita, deputat socialist si unul dintre cei mai importanti sponsori ai partidului. In prezent, Furculita este asociat unic al Exclusiv Media. Dodon recunoaste ca ii stie pe Botoc, Vladicescu si Merineanu, dar neaga ca ar avea vreo legatura cu Fabrica de conserve din Calarasi.

„Mafia carnii” si insusirea ilicita de bani

Tot Igor Dodon a fost acuzat in presa ca, in perioada in care era ministru al Economiei, ar fi instituit monopol la importul de carne, prin aprobarea Regulamentului „Cu privire la eliberarea autorizatiilor pentru importul unor produse”, in baza caruia o comisie speciala condusa pe atunci de socialist elibera autorizatiile pentru importul produselor de carne. Astfel a aparut „Mafia carnii”, deoarece autorizatiile erau eliberate doar unor afaceristi, la decizia lui Dodon. Printre oamenii de afaceri acuzati de directorul CCCEC Viorel Chetraru ca ar fi facut parte din aceasta „Mafie a carnii” se regasea si Serghei Iaralov, omul de incredere al lui Vlad Plahotniuc. CCCEC a investigat in 2009 aceasta schema monopolista de import a carnii, dar investigatiile s-au finalizat doar cu amendarea catorva companii implicate.

In aprilie 2009, a izbucnit un nou scandal cu implicarea lui Igor Dodon, dupa ce Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei (CCCEC) a efectuat o revizie pentru anii 2007-2008 in cadrul Institutului de Economie, Finante si Statistica a Academiei de Stiinte. Potrivit raportului, din 2006, bugetul statului ar fi fost secatuit cu cel putin 3,5 milioane de lei prin intermediul acestui institut. Desi n-a prestat nicio zi activitate stiintifica la institut, Dodon a beneficiat de un salariu de 6.000-7.000 de lei pe luna, plus suplimente consistente. Institutul era condus de actuala sefa a Consiliului Concurentei, Viorica Carare. Urmare a acestui control, Procuratura Generala ar fi pornit un dosar penal care insa, potrivit ziarului „Timpul”, s-a ratacit peste trei luni prin sertarele institutiei. Singura reusita este ca Igor Dodon, impreuna cu alti cinci angajati fictivi ai institutului au returnat salariile. Dodon a restituit statului 72.657 lei, recunoscandu-si astfel vina pentru insusire ilicita de bani.

Intermediarul de la importul energiei

De numele lui Igor Dodon este legata si o schema mai veche de import a energiei electrice din Ucraina, despre care Centrul de Investigatii Jurnalistice a scris inca in 2008. In baza unui contract negociat de ministrul de atunci al Economiei, Igor Dodon, incepand cu anul 2008, Republica Moldova a inceput sa procure energie electrica din Ucraina prin intermediul unei companii intermediare maghiare, Energo-Partner. Daca initial, conform unor clauze ale acordului moldo-ucrainean semnat de Igor Dodon, SA Energocom cumpara circa 70 la suta din energia importata din Ucraina prin intermediul Ukrinterenergo, iar celelalte 30 la suta – prin firma maghiara, din iulie 2008 lucrurile s-au inversat. Pretul energiei livrate de Ukrinterenergo era, potrivit jurnalistilor, cu 20-25 la suta mai mic decat cel al energiei livrate de Energo-Partner. Modificarea schemei de import a condus atunci la cresterea semnificativa a tarifelor interne la energie electrica, care au fost majorate, la 30 iulie, in medie cu 17 la suta. Contractul prin care Energo-Partner, controlata de un milionar ucrainean de origine slovaca, a devenit furnizor principal de energie electrica in Republica Moldova a fost semnat pe 20 mai 2008 de Alexandru Gusev, directorul general al Energocom, in prezenta ministrului Dodon.

„Lista Neagra”

In 2009, Igor Dodon a figurat si in „lista neagra” intocmita de jurnalistii de investigatie in cadrul proiectului „Parlamentul curat”. Astfel, candidatul la functia de deputat, din partea Partidului Comunistilor era acuzat ca ar fi utilizat pozitia de serviciu in interes de partid prin exercitarea presiunilor asupra membrilor Asociatiei Producatorilor de Marfuri din Republica Moldova, pe care i-a convocat la o sedinta in incinta Guvernului, pentru a obtine demiterea presedintelui acesteia. In alta ordine de idei, potrivit Curtii de Conturi, in baza ordinului ministrului Dodon din 30 mai 2007, patru angajati din aparatul central al ministerului ar fi primit sporuri excesive la salarii. Cei care au realizat lista candidatilor care nu corespundeau criteriilor de integritate au mai notat faptul ca, pe parcursul anilor 2007 si 2008, Igor Dodon a detinut alte functii remunerate, cum ar fi cea de presedinte al Consiliului de Administrare al Moldtelecom, ceea ce contravine Legii cu privire la Guvern. Aceasta interzice ministrilor detinerea altor functii remunerate. Mai mult, in perioada in care a fost ministru al Economiei si Comertului in Guvernul Greceanai, Igor Dodon a sustinut si a contrasemnat unele hotarari ale Executivului, secretizate ilegal, cu privire la alocarea unor sume de bani din Fondul de rezerva.

Banii din Bahamas

Multe dubii provoaca modul de finantare Partidului Socialistilor, condus de Igor Dodon pana ca acesta sa ajunga in fotoliul de presedinte. Rise Moldova a publicat in 2016 o investigatie potrivit careia Partidul Socialistilor ar fi beneficiat de sponsorizari de milioane de lei, proveniti dintr-o afacere secreta cu o companie off-shore din Bahamas, conectata la Federatia Rusa. Compania ar fi facut un transfer de peste 30 de milioane de lei, iar banii au intrat in Moldova cu cateva luni inainte de prezidentiale, prin intermediul Exclusiv Media, firma detinuta astazi de deputatul Corneliu Furculita si administrata de Petru Burduja, consilier municipal al PSRM in Chisinau. In baza unor contracte de imprumut, milioane de lei au ajuns din aceasta companie la mai multe persoane apropiate partidului si sponsori ai acestuia.

Desi provine din Bahamas, contractul de imprumut semnat de off-shore si firma lui Furculita a fost redactat in rusa si engleza, iar toate litigiile provocate de contract sunt reglementate de legislatia materiala si procesuala a Federatiei Ruse si urmeaza sa fie examinate de Curtea de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert din Moscova.

Exclusiv Media SRL,compania deputatului Corneliu Furculita, prin care au trecut banii socialistilor din Bahamas la sponsorii Partidului Socialistilor, a actionat jurnalistii in judecata si dupa mai bine de trei ani, RISE Moldova a castigat procesul in instanta de fond. Magistrata Maria Turcan a respins ca nefondata cererea de chemare in judecata a SRL Exclusiv Media catre RISE Moldova si Iurie Sanduta privind apararea reputatiei profesionale, obligarea dezmintirii informatiei mincinoase si denigratoare, incasarea prejudiciului moral si a cheltuielilor de judecata.

Scandalul cu punga de la Plahotniuc

In luna mai curent, deputatul Iurie Renita a facut publica o secventa video de la intalnirea dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc si Serghei Iaralov, din iunie 2019, in care se vede cum liderul PDM ii da lui Dodon o punga neagra. Iurie Renita a declarat ca va transmite secventa video procurorului general si ca va initia in Parlament procedura de demitere a lui Igor Dodon. In secventa video prezentata de Renita, se vede cum Plahotniuc ii da lui Dodon o punga de culoare neagra in care se presupune ca ar fi fost bani. Seful statului ii spune sa nu „umble cu culioacele” si sa transmita punga lui Cornel (se presupune ca e vorba despre Corneliu Furculita, n.r.), pentru ca acesta urmeaza sa achite anumite salarii. Plahotniuc i-a zis atunci lui Iaralov sa-i dea banii lui Costea (se presupune ca e vorba despre Constantin Botnari, n.r.) ca sa-i transmita lui Cornel. Secventa video este o continuare a inregistrarii video de la intalnirea celor trei din iunie 2019, cand Dodon a declarat ca primeste lunar bani din Federatia Rusa pentru finantarea PSRM.  

In luna iunie 2020, Procuratura Generala a dispus neinceperea urmaririi penale in cazul inregistrarilor video in care fostul lider al PDM, Vladimir Plahotniuc, ii transmite presedintelui Igor Dodon o punga de culoare neagra in care se presupune ca ar fi fost bani. Oamenii legii precizau ca „in cadrul procesului penal nu a fost posibil de stabilit continutul sacosei, precum si subiectul ce a realizat inregistrarea, fapt determinant pentru urmarirea penala si inaintarea vreunei acuzatii penale. In context, adevarul judiciar a fost stabilit reiesind din minimul de posibilitati de administrare a probelor de care a dispus Procuratura, respectiv, solutia s-a bazat pe probele legal administrate, la moment, fiind epuizate posibilitatile de a administra alte probe”.

Acuzat de recunoasterea independentei regiunii transnistrene

La 28 iulie 2020, in timpul unei intalniri la vila prezidentiala de la Condrita, Igor Dodon l-a numit pe liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, „presedinte al Transnistriei”. In timp ce mai multi experti s-au aratat revoltati de aceasta adresare este revoltatoare, Presedintia a raspuns printr-un comunicat ca a fost vorba despre un context protocolar. Mai multi veterani ai razboiului de la Nistru au protestat la poarta reseditei fata de atitudinea cu care Igor Dodon l-a tratat pe liderului autoproclamatei republici nistrene. Liderul Platformei Demnitate si Adevar, Andrei Nastase, a depus o sesizare la Procuratura Generala, in care i-a cerut sa investigheze gestul presedintelui Igor Dodon. Nastase considera actiunea lui Igor Dodon drept o ilegalitate, care, „coroborata cu operatiunea „Bolisoi paket” si tentativa de federalizare a tarii pe care le-a deconspirat inca in 2018, in 2019, constituie un act de tradare de tara si un grav atentat la statul Republica Moldova, care potrivit art.1 din Constitutie este un stat suveran si independent, unitar si indivizibil”. Sesizarea lui Nastase a fost respinsa de PG.

Escapadele exotice 

La inceputul anului curent, jurnalistii de la Ziarul de Garda au scris ca in ultimii 15 ani, desi a lucrat numai la stat, Igor Dodon s-a odihnit cu prietenii si familia in zone exotice ca Maldive, Seychelles, sau Dubai. Acesta ar fi cheltuit cateva zeci de mii de euro si pentru o vacanta in Grecia, oprindu-se intr-o vila de lux care apartine familiei procurorului general al Federatiei Ruse, Iurii Ceaika.

Distinctii pentru persoane dubioase

In luna septembrie 2020 Igor Dodon l-a decorat cu ordinul Gloria Muncii pe controversatul om de afaceri, Mihail Aizin, alias Kitaet, cunoscut in anii 90 ca lider al unui grup criminal organizat. Serviciul de presa al Presedintiei a anuntat ca Dodon „nu cunoaste toate persoanele recomandate” pentru decorare si „se va informa in privinta acestui caz separat”. Mihail Aizin si fratele sau, Oleg Aizin, alias Mao, s-au aflat in anii 90 la evidenta politiei drept conducatori ai unui grup criminal organizat, cunoscut ca „gruparea evreiasca”. Mihail Aizin a fost un apropiat al lui Valeri Rotari, alias Zelionii, un lider al lumii interlope a anilor 90, impuscat in 1999. Larisa Nefiodkina, vaduva lui Rotari, a declarat intr-un interviu in presa ca Mihail Aizin era invitat la toate sarbatorile si evenimentele de familie. In 2004, cand fostul presedinte Vladimir Voronin a declarat razboi criminalitatii organizate, Mihail Aizin, pe atunci in varsta de 39 de ani, a fost arestat. Dupa ce a fost eliberat, acesta a plecat impreuna cu fratele sau in Germania si a investit banii in afaceri, inclusiv in Republica Moldova.

Averile cu „chilipir”

Angajat la stat, Dodon a detinut multi ani la rand proprietati modeste. Proprietari ai unui apartament micut, cu doua camere, situat in cartierul Posta Veche, sotii Dodon, parinti ai doi copii, au trait ani la rand cu un venit mediu lunar de circa 13.000 de lei. Singurul lucru pe care si-l permitea Dodon era sa schimbe masinile si sa faca donatii generoase (mai mari decat venitul sau pentru un an de zile –n.r.) partidelor din care facea parte, in timpul campaniilor electorale. In 2013, Dodon reuseste sa isi vanda micul apartament, estimat de-a lungul anilor la pretul de 180.000, apoi de 230.000 de lei, la un pret de trei ori mai mare (735.000 de lei), si imediat isi cumpara o casa luxoasa, pe care o evalueaza, impreuna cu terenul aferent, la pretul de circa 2,5 milioane de lei. Expertii imobiliari au apreciat insa valoarea locuintei la pretul de cel putin patru milioane de lei. Potrivit datelor de la Cadastru, socialistul si-a vandut apartamentul colegului de partid, Corneliu Furculita, care se numara printre principalii sponsori ai Partidului Socialistilor, dar si fondator al Exclusiv Media.

In declaratia de avere pentru 2018 - 2019, Igor Dodon a indicat venituri in marime de 417 mii de lei din salariul de presedinte. Sotia sa, angajata la Exclusiv Media SRL, a incasat 784 de mii de lei in doi ani. Igor Dodon a raportat un teren intravilan de sase ari, in valoare de 452 de mii de lei si casa de 422,8 metri patrati, amplasata pe acesta. Valoare casei de locuit este de 2,1 milioane de lei. De asemenea, Dodon are de intors pana in 2028 un credit la banca, in valoare de 1,4 milioane de lei.

Maia Sandu

Lidera Partidului Actiune si Solidaritate, Maia Sandu, va concura pentru functia de presedinte al Republicii Moldova de pe pozitia a cincea in buletinul de vot. 

Maia Sandu a facut un masterat in administratie publica, la Harvard Kennedy School of Government, in Statele Unite ale Americii. Dupa absolvirea facultatii, in 1994, s-a angajat in calitate de consultant si sef adjunct de directie la Ministerul Economiei. Intre 1998 si 2005 a fost economist la Oficiul Bancii Mondiale de la Chisinau. In 2005, s-a intors la Ministerul Economiei, unde a ocupat functia de sef al Directiei generale politici macroeconomice si programe de dezvoltare, iar mai apoi, in perioada 2007-2009, a activat in calitate de consultant pe reforma administratiei publice centrale. In 2010-2012 a fost consilier al directorului executiv al Bancii Mondiale, la Washington. Din aceasta functie, a revenit in Moldova in iulie 2012, atunci cand a fost propusa de premierul liberal-democrat Vlad Filat pentru a prelua mandatul de ministru al Educatiei.

Perioada in care Maia Sandu a fost ministra a Educatiei a fost marcata de un sir de reforme in acest domeniu, cum ar fi introducerea unor reguli mai dure la organizarea examenelor de bacalaureat. Cele mai mari critici le-au provocat instalarea camerelor de luat vederi si a detectoarelor de metale. O alta reforma importanta in domeniul invatamantului a fost adoptarea unui nou Cod al Educatiei, care prevedea consolidarea autonomiei institutiilor de invatamant, alegerea directorilor scolilor in baza de concurs, pentru cel mult doua mandate cu durata de cinci ani fiecare etc.

Cariera politica

La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, Maia Sandu a candidat pe listele liberal-democratilor la functia de deputat. Actele oficiale depuse de PLDM la CEC indica faptul ca Maia Sandu era atunci membru de partid. Ulterior insa, in mai 2015, ea a declarat ca, oficial, nu a fost niciodata membru PLDM. In decembrie 2015, la cateva luni dupa ce a fost exclusa de la guvernare, pe pagina sa oficiala de pe Facebook, Maia Sandu a anuntat lansarea Miscarii „In PAS cu Maia Sandu” pentru crearea unui nou partid politic.

In anul 2016, Maia Sandu a candidat la alegerile prezidentiale, dar a pierdut in fata lui Igor Dodon. La alegerile parlamentare din februarie 2019, Sandu a acces in Legislativ, insa a renuntat la mandatul de deputat in favoarea functiei de premier. In noiembrie 2019, la doar cinci luni de la investirea Guvernului Sandu, Executivul a fost demis. Motiunea de cenzura a fost inaintata de Partidul Socialistilor si votata de catre deputatii socialisti si democrati. Se intampla dupa ce Maia Sandu si-a asumat raspunderea pentru promovarea unui proiect de lege privind modificarea Legii Procuraturii, care prevede o noua procedura de numire a procurorului general. Deputatii socialisti au acuzat Guvernul Sandu de faptul ca ar incerca sa controleze politic procuratura. Maia Sandu, la randul sau, a declarat ca prin modificarea Legii Procraturii, prin care candidaturile la functia de procuror general vor fi propuse  de catre prim-ministru Consiliului Superior al Procurorilor, se infaptuieste reforma justitiei.  

Maia Sandu si deciziile controversate ale Guvernului Leanca

Maia Sandu a facut parte din guvernele care au votat pentru acordarea garantiilor de stat celor trei banci falimentare: Banca de Economii, Banca Sociala si Unibank. In cazul primei garantii, in valoare de 9,5 miliarde de lei, lidera PAS nu a participat la sedinta la care a fost luata aceasta decizie, fiind degrevata din functia de ministra pe perioada participarii in campania electorala pentru alegerile parlamentare din 2014. Sandu a participat insa la a doua sedinta, unde a fost luata decizia de acordare a creditului de urgenta in valoare de 5 miliarde de lei, insa, conform stenogramei facute publice de premierul Pavel Filip, ea a fost printre putinii care s-au opus adoptarii hotararii. Stenogramele dezvaluie ca Maia Sandu si guvernatorul Bancii Nationale au avut discutii aprinse pe marginea proiectului de hotarare. Ministra Educatiei intreba indignata de ce ar trebui cetatenii Republicii Moldova sa plateasca pentru iresponsabilitatea Bancii Nationale care nu a intervenit la timp. „Eu trebuie sa votez pentru porcaria aceasta?”, intreba Maia Sandu, reprosandu-i guvernatorului BNM ca nu a informat periodic Guvernul despre situatia din sistemul bancar, dar se adreseaza ministrilor doar pentru a le cere sa repare situatia. Potrivit stenogramei, pozitia lui Dragutanu a fost sustinuta de ministrul Finantelor, Anatol Arapu, si viceministrul Justitiei, Nicolae Esanu. Directorul CNA, Viorel Chetraru, a precizat ca ceea ce se intampla in acel moment in sistemul bancar este o infractiune. Totusi, Maia Sandu a votat atunci pentru acordarea imprumutului. Intr-o dezbatere electorala organizata pe 7 octombrie 2016 de Centrul de Investigatii Jurnalistice, politiciana a explicat ca prin acest vot a incercat sa salveze depozitele bancare ale oamenilor simpli. 

Averea Maiei Sandu

In declaratia de avere pentru 2018-2019, depusa de Maia Sandu la CEC, politiciana a indicat venituri in marime de 162 de mii de lei din salariul de deputata, dar si cel de pri-ministra. 500 de RON a obtinut pentru sustinerea unei conferinte in 2018, iar 930 de dolari constituie dobanda din depozitul bancar. Candidata mai declara un apartament de 74,5 metri patrati, evaluat la 440 de mii de lei, precum si un automobil de marca Toyota RAV4, in valoare de 170 de mii de lei. La banca, Maia Sandu pastreaza peste 24 de mii de dolari.