Construcția autostrăzilor sau majorarea salariilor sunt promisiuni pe care președintele R. Moldova nu le poate îndeplini, din simplul motiv că nu are astfel de competențe. Constituția îi oferă un loc important în sistemul politic și îl face șef al statului, dar cu atribuții destul de limitate, scrie europalibera.org.

Cine poate ajunge președinte

Legea supremă a rezervat capitolul 5 pentru a descrie atribuțiile președintelui Republicii Moldova. Pentru început, doritorii de a candida la această funcție trebuie să aibă 40 de ani împliniți, să locuiască de cel puțin 10 ani în R. Moldova și să cunoască limba română.

Potrivit Constituției, președintele este „șeful statului”, „reprezintă statul și este garantul suveranității, independenței naționale, al unității și integrității teritoriale a țării”.

Din anul 2016 este ales de popor, cu votul a cel puțin jumătate din alegătorii care au participat la alegeri, din primul tur, și cu cele mai multe voturi dintre primii doi candidați – dacă are loc al doilea. Până atunci, era ales în Parlament, ceea ce a dus la câteva crize politice.

O persoană poate fi aleasă la șefia statului pentru cel mult două mandate consecutive. În cazuri excepționale, cum ar fi o catastrofă, stare de asediu sau război, mandatul său se poate prelungi de drept.

Totuși, într-o republică parlamentară, așa cum este R. Moldova, președintele nu are prea multe prerogative. Dacă nu are Parlamentul și Guvernul de partea sa, poate ieși în evidență doar atunci când acordă distincții de stat și se întâlnește cu oficiali străini.

Numește premierul, dar nu singur

Constituția oferă președintelui competența de a desemna șeful Guvernului, însă nu la propria sa discreție. În primul rând, desemnarea prim-ministrului are loc după consultări cu fracțiunile parlamentare.

În cazul în care în Parlament nu există o majoritate, președintele își poate înainta candidatul la funcția de premier. Dacă majoritatea există, nu are decât să accepte propunerea acesteia, potrivit unei decizii a Curții Constituționale din 2015.

Odată desemnat, premierul are la dispoziție 15 zile să întocmească programul de guvernare și lista miniștrilor, iar mai apoi să obțină votul de încredere în Parlament. Ulterior, președintele poate să demită sau să numească miniștri, însă doar la propunerea premierului, și poate respinge o singură dată candidatura unui ministru.

Președinta Maia Sandu după ce votase în alegerile anticipate din 11 iulie, care au adus fostul ei partid PAS, la putere cu o majoritate de 63 de mandate în noul Parlament, Chișinău, 11 iulie 2021.

Președintele și Parlamentul

În decurs de 30 de zile de la validarea rezultatelor alegerilor parlamentare și a mandatelor noilor deputați, președintele este obligat să emită decretul de convocare a Parlamentului în ședința de constituire a noii legislaturi. Tot prin decret, președintele poate convoca Parlamentul în sesiuni extraordinare sau speciale.

Pentru a intra în vigoare, toate legile votate de Parlament sunt promulgate de președinte. Dacă nu este de acord cu vreuna din ele, o poate trimite la reexaminare, dar numai o dată.

Președintele are dreptul și să dizolve Parlamentul. Asta se poate întâmpla în două cazuri. Primul, când șeful statului înaintează deputaților două candidaturi la funcția de premier, iar ambele pică în decurs de 45 de zile.

Al doilea, când Parlamentul nu poate adopta legi și alte decizii, în lipsa unei majorități parlamentare sau din alte motive. În ambele situații, având avizul Curții Constituționale, președintele poate da afară tot Parlamentul și anunța alegeri anticipate.

În anumite condiții, președintele poate convoca un referendum pe diverse probleme de nivel național sau ține un discurs de la tribuna Parlamentului.

Citește mai departe pe europalibera.org.