Lipsa de implicare a partidelor pro-europeane în campania pentru referendum poate avea consecințe negative. Asta spun analiștii politici care subliniază, făcând referire la sondaje, că falsurile despre UE și mesajele populiste transmise de către grupul fugarului Șor sau de către cei care îndeamnă la boicot au dus la scăderea ușoară a numărului celor care ar vota pentru aderare. Totuși, experții afirmă că cea mai activă fază a campaniei abia urmează și îndeamnă oamenii să verifice orice informație, mai ales cea care apare pe rețelele de socializare.
Andrei CURĂRARU, ANALIST POLITIC WATCHDOG.MD: „De facto, putem să împărțim partidele în trei categorii. Pe de o parte sunt partidele care susțin referendumul, a doua categorie sunt cele care susțin faptul că cetățenii să meargă la referendum, dar să voteze „împotrivă” și cei care boicotează.”
Ion TĂBÂRȚĂ, ANALIST POLITIC „IDIS VIITORUL”: „Cei care din start au spus că nu vor participa și vor boicota, scopul lor este ca la acest referendum să voteze cât mai puțină populație. Ei încearcă să lovească în legitimitatea referendumului. Dintre partidele importante sunt doar socialiștii. Spre exemplu, anumiți candidați independenți, aceeși doamna Natalia Morari spune că ea pur și simplu nu va lua buletinul de vot.”
Potrivit experților, politicienii, care nu vor participa și vor boicota încearcă prin diferite sperietori și minciuni despre Uniunea Europeană să compromită referendumul. Același scop, îl au și cei care participă cu opțiune „nu”, spun analiștii.
Ion TĂBÂRȚĂ, ANALIST POLITIC „IDIS VIITORUL”: „Aici îi avem în mod special pe cei care au legătură cu grupul Șor. Partidul Renaștere, noi știm foarte bine că face parte din paleta partidelor lui Șor, Partidul Comuniștilor acum tot este conectat la acest grup Șor.”
Andrei CURĂRARU, ANALIST POLITIC WATCHDOG.MD: „Tot aici, cumva, s-ar înscrie și doamna Vlah.”
Sunt și politicieni care au mesaje duble în spațiul public, dar și cei care s-au înscris formal la acest plebescit.
Ion TĂBÂRȚĂ, ANALIST POLITIC „IDIS VIITORUL”: „Ei trebuie să vină, din punct de vedere juridic, să se înscrie cu opțiunea „da”. Este o acțiune formală, mai degrabă, de a-și acoperi un anumit statut și, totodată, ei au nevoie de această acoperire pentru a-și argumenta pro-europenismul la alegerile parlamentare din 2025.”
Deși numărul partidelor pro-europeane este mai mare, cea mai activă campanie o au totuși politicenii de stânga care prin dezinformare vor să compromită parcursul european, subliniază experții, făcând referire la sondaje. Pe lângă campania din mediul online, exponenții partidelor de dreapta împart și tot felul de pliante cu falsuri despre Uniunea Europeană. Analiștii atenționează că în următoarea perioadă campania ar putea lua amploare, iar oamenii sunt îndemnați să verifice orice informație din surse oficiale.