Autoritățile de la Chișinău analizează posibilitatea unui nou format de dialog pentru soluționarea conflictului transnistrean, în condițiile în care mecanismul „5+2” nu mai este funcțional. Totodată, acest format nu este posibil deoarece Rusia nu poate avea un rol imparțial în procesul de reglementare a conflictului transnistrean, consideră vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri.
Mecanismul „5+2”, utilizat anterior pentru reglementarea conflictului, nu mai este funcțional de mai mulți ani, iar Chișinăul consideră necesară identificarea unor soluții alternative pentru avansarea discuțiilor.
Valeriu CHIVERI, VICEPREMIERUL PENTRU REINTEGRARE: „Întâlnirea în formatul 5+2 nu mai este funcțional, iar la momentul de față nu cred că Ucraina ar putea sta la o masă cu Rusia și luând în considerare și declarațiile din partea Federației Ruse prin care amenință Republica Moldova, îmi vine greu să cred că acest actor ar putea fi unul imparțial în procesul de reglementare acestui conflict”.
Declarațiile au fost făcute în cadrul unei emisiuni de la Radio Moldova și vin pe fondul blocajului în procesul de negocieri privind regiunea transnistreană. Autoritățile de la Chișinău iau în calcul un nou format de dialog, adaptat actualului context regional.
În același context, vicepremierul a subliniat necesitatea implicării mai active a Uniunii Europene în procesul de negocieri, inclusiv prin utilizarea unor instrumente precum fondurile destinate apropierii celor două maluri ale Nistrului.
Valeriu CHIVERI, VICEPREMIERUL PENTRU REINTEGRARE: „Trebuie să vorbim și mai mult și mai atent, în special cu partenerii noștri din Uniunea Europeană pentru a avea un rol cât mai activ în acest proces și ne dorim foarte mult ca Uniunea Europeană să fie partea la gestionarea acestui fond”.
Totodată, Valeriu Chiveri a mai adăugat că în cazul în care s-ar crea un nou format pentru negocieri, ar putea participa următorii actori:
Valeriu CHIVERI, VICEPREMIERUL PENTRU REINTEGRARE: „Înafara de Uniunea Europeană, ar putea participa Statele Unite ale Americii, unele state membre a UE și desigur Ucraina ca țară vecină”.
Activitatea formatului de negocieri „5+2”, care include Chișinăul și Tiraspolul, dar și Rusia, Ucraina și OSCE ca mediatori, iar UE și SUA ca observatori, a fost suspendată oficial odată cu declanșarea războiului în țara vecină.
Anul trecut nu a avut loc nicio întâlnire oficială în formatul „1+1”, ultima desfășurându-se în noiembrie 2024.
Ultima întâlnire 1+1 fără rezultate concrete
Ultima întâlnire 1+1 a Chișinăului cu Tiraspolul au avut loc pe 16 aprilie la sediul Misiunii Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) din stânga Nistrului. Discuțiile însă nu au dat rezultate. Chișinăul a venit cu propuneri, iar Tiraspolul le-a respins.
Despre asta au comunicat atunci invitații emisiunii În Profunzime, după a doua întâlnire în acest format din acest an. Asta pentru că părțile nu doar că nu au luat nicio decizie comună, dar nici măcar nu au reușit să ajungă la o concluzie privind subiectele de pe agenda discuțiilor.
Predarea limbii române în regiunea transnistreană
Pe masa discuțiilor de pe 16 aprilie au mai fost și subiectul predării limbii române în școli și situația drepturilor omului din regiune. De asemenea, nici acestea nu au avut niciun succes și nu au dus la nicio concluzie.
Prima întâlnire 1+1 la Tiraspol
Prima întâlnire în format 1+1 a avut loc anul acesta pe 26 februarie. Discuțiile au durat atunci mai bine de două ore și au abordat mai multe subiecte printre care predarea limbii române în școlile din regiunea transnistreană, libera circulație și respectarea drepturilor omului.
La rândul său, reprezentantul Tiraspolului, Vitalii Ignatiev a comentat subiectul predării limbii române în școlile din regiune în maniera propagandei de la Kremlin.
În același timp, autoritățile constituționale au propus extinderea serviciului 112, inițial printr-un program pilot la Tighina. Reprezentantul regiunii a declarat că a fost luat act de acest lucru fără să ofere un răspuns clar privind inițiativa.
Totuși, s-a ajuns la un consens privind crearea unor comisii pe diferite domenii cum ar fi economie sau educație până la următoarea întrunire.


