Coruptia la nivel inalt ramane o problema in toate tarile din Balcanii de Vest si cele ale Parteneriatului Estic. Moldova si Ucraina au suferit in mod special de pe urma fraudelor bancare, inregistrand putine progrese in urmarirea penala a celor implicati si in procesul de recuperare a activelor fraudate. In Republica Moldova, au fost intreprinse actiuni importante, dar aceste eforturi trebuie fortificate si sustinute. In Ucraina, este important de a mentine si consolida independenta institutiilor anticoruptionale. Sprijinul UE pentru aceste tari va fi conditionat in continuare de progresele concrete din agenda reformelor, in special, in domeniile anticoruptiei si justitiei, se arata intr-un raport al Comisiei Europene privind evaluarea indeplinirii cerintelor de liberalizare a vizelor de catre tarile Balcanilor de Vest si ale Parteneriatului Estic, inclusiv Republica Moldova, citat de IPN.
Comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, considera ca procesul de liberalizare a vizelor este un instrument puternic pentru promovarea reformelor transformatoare, inclusiv in domeniul justitiei si securitatii. Acest proces faciliteaza contactele interpersonale si consolideaza legaturile dintre UE si cetatenii din Balcanii de Vest si din tarile Parteneriatului Estic. „De-a lungul anilor, am vazut progrese semnificative ale partenerilor fara vize care ne consolideaza relatiile. Sunt necesare eforturi continue pentru a mentine aceste realizari”, a adaugat oficialul.
In raport se mentioneaza ca toate tarile (Albania, Bosnia si Hertegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord si Serbia, precum si Georgia, Moldova si Ucraina) au continuat sa ia masuri pentru prevenirea si combaterea crimei organizate, inclusiv prin cooperare operationala cu fortele de ordine ale statelor membre. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare in abordarea problemelor de securitate, generate de provocarile ce tin de criminalitate.
In raportul Comisie Europene se arata ca toate tarile evaluate continua sa ia masuri pentru a face fata provocarilor privind migratia ilegala si protectia frontierelor. Coordonarea dintre autoritatile de frontiera si cooperarea privind readmisia si returnarea cu toate tarile din Balcanii de Vest si Parteneriatul Estic raman pozitive. Majoritatea covarsitoare a cetatenilor din tarile fara viza sunt calatori de buna credinta cu motive legitime de a calatori in UE. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi in plus pentru a solutiona problemele existente, inclusiv prin campanii-tinta de informare referitor la drepturile si obligatiile calatoriilor fara viza.
Raportul urmareste obligatia Comisiei in cadrul mecanismului consolidat de suspendare in materie de vize, adoptat in martie 2017, de a monitoriza indeplinirea continua a cerintelor de liberalizare a vizelor de catre tarile terte si de a raporta Parlamentului European si Consiliului cel putin o data pe an. Raportul este al treilea din mecanismul de suspendare a vizelor, care urmeaza dupa primul raport privind mecanismul de suspendare a vizelor din decembrie 2017 si al doilea raport privind mecanismul de suspendare a vizelor, emis in decembrie 2018. Datele din acest raport se refera la anul calendaristic din 2019 si la prima jumatate a anului 2020.
In general, schema de calatorie fara vize si-a indeplinit scopul: a consolidat contactul dintre persoane intre Balcanii de Vest si tarile Parteneriatului Estic si UE, inclusiv cu comunitatile diasporei din statele membre, imbunatatirea oportunitatilor de afaceri si a schimburilor culturale, si a permis cetatenilor tarilor cu regim liberalizat de vize sa cunoasca mai bine UE.
Calatoriile fara viza pentru cetatenii Muntenegrului, Serbiei si Macedoniei de Nord sunt in vigoare din decembrie 2009. Pentru cetatenii din Albania si Bosnia si Hertegovina, calatoria fara vize este posibila incepand cu sfarsitul anului 2010. Pentru Moldova calatoria fara vize a intrat in vigoare in aprilie 2014, pentru Georgia in martie 2017 si pentru Ucraina in iunie 2017.