|
Prin prezenta, din numele Partidului Comunistilor din Republica Moldova venim sa întemeiem si sa argumentam juridic pozitia PCRM referitor la situatia creata dupa desfasurarea turului doi al alegerilor pentru functia de primar general al mun. Chisinau.
Pentru prima data în istoria Republicii Moldova, alegerile locale s-au desfasurat cu atîtea grave încalcari de substanta, adica nu numai încalcari ale legislatiei electorale, ci si cu violarea drepturilor fundamendale ale omului prevazute în Legea Suprema – exercitarea votului în mod secret si liber exprimat.
Pentru prima data în istoria statului, cu încalcarea tuturor recomandarilor europene, legislatia electorala a fost modificata în interes exclusiv politic dupa începerea propriu zisa a campaniei electorale. Mai grav decît atît, a fost modificarea absolut ilegala a procedurii de votare între turul I si II de scrutin prin eliminarea draperiilor de la intrarea în cabina de vot, fapt ce a generat nedumerirea alegatorilor care s-au aratat nevoiti sa-si exercite dreptul de vot sub o presiune si inlfuenta maxima fara respectarea principiului votului secret si liber exprimat.
Pentru prima data în istoria Republicii Moldova, organele electorale au demonstrat un dispret atît de vadit fata de puterea judecatoreasca, refuzînd sa execute decizia irevocabila a Curtii Supreme de Justitie care a anulat decizia CEC de eliminare a draperiilor ca fiind ilegala.
Pentru prima data în istoria Republicii Moldova, lupta pentru mentinerea cu orice pret la putere a ajuns la asa un nivel, încît se încearca de a îngenunchea întregul sistem judecatoresc prin niste medote criminale si banditesti, cu presiuni si chiar amenintari de rafuiala fizica nu numai fata de judecatori, ci chiar fata de membrii familiilor.
Stimati guvernanti, felicitari! La acest capitol puteti sa va mîndriti ca va-ti alaturat metodelor inchiyitiilor medievale.
PCRM a contestat alegerile primarului din mun. Chisinau si pe lînga argumentul de baza cu privire la violarea sceretului votului a depus si peste 1500 de file de contestatii, plîngeri ale observatorilor si alegatorilor, precum si alte porbe. Cu parere de rau, instanta de fond nu s-a încumetat sa dea citirii macar unei plîngeri, în spatele careia sta soarta cel putin a unui alegator mintit, a unui cetatean, drepturile caruia au fost calcate în picioare de actuala guvernare.
Totodata, PCRM saluta verticalitatea si impartialitatea judecatorilor de la Curtea de Apel Bender, care au dat dovada de profesionalism si au apreciat corect temeiurile de fapt si de drept ale cerintelor noastre si au adoptat o decizie legala si cu adevarat motivata din toate punctele de vedere, o decizie definitva si irevocabila care poate deveni istorica si un precedent pentru întregul sistem judecatoresc din tara.
Anularea turului doi al alegerilor pentru functia de primar al or. Causeni a demonstrat faptul ca respectarea dreptului la un vot secret si liber exprimat nu este doar un principiu scris pe hîrtie, ci stare de fapt care nu poate fi ignorata.
În acest context, instantele judecatoresti din Republica Moldova, care nu ar fi acestea nu au o alta cale decît sa anuleze turul doi pentru alegerile primarului mun. Chisinau dat fiind ca dosarele sînt analogice si identice.
Ignorarea precedentului judecatoresc de la Causeni va duce la violarea Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, Conventiei Europene pentru apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale, Conventiei privind standardele alegerilor democratice, drepturilor si libertatilor electorale în statele membre ale Comunitatii Statelor Independente, Liniilor Directoare privind alegerile din Codul bunelor practici în materia electorala, adoptate de catre Comisia de la Venetia, art. 38 si 54 din Constitutia Republicii Moldova, Codul electoral etc.
Aplicarea neuniforma a practicii judiciare va intra în contradictie nu numai cu normele mentionate mai sus, dar si cu întreaga jurisprudenta a CEDO, în special cauzele: Beian vs România, Paduraru vs România, Zielinski si Pradal & Gonzalez si altii vs Franta, Sovtransavto Holding vs Ucraina, Schwarzkopf si Taussik vs Republica Ceha, Tudor Tudor vs România, Broniowski vs Polonia, Sovtransavto Holding vs Ucraina, Christine Goodwin vs Regatul Unit, Vilho Eskelinen si altii vs Finlanda, Mamatkulov si Askarov vs Turcia, s.a.
Repere asupra principiului votului secret prin prisma normelor intenationale
si constatarile Curtii de Apel Bender referitor la cazul Causeni.
Declaratia Universala a drepturilor omului adoptata si proclamata de Adunarea Generala a O.N.U. prin Rezolutia 217 A (III) din 10 decembrie 1948, recunoaste rolul unor alegeri deschise si transparente în asigurarea dreptului fundamental al omului de a participa la guvernare. Art. 21 al acestui act international statueaza ca vointa poporului trebuie sa fie exprimata prin alegeri oneste, urmînd o procedura echivalenta care sa asigure libertatea votului.
Organizarea unor alegeri democratice este garantata si de art. 3 al Primului Protocol aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale. Conform art. 18 al. al. (3) si (4) Cod electoral, hotarîrile Comisiei Electorale Centrale, adoptate în limitele competentei acesteia, sînt acte administrative cu caracter individual sau normativ, executorii pentru organele electorale inferioare, pentru autoritatile publice, întreprinderi, institutii si organizatii, pentru persoanele cu functii de raspundere, partide, alte organizatii social-politice si organele acestora, precum si pentru toti cetatenii.
Curtea Suprema de Justitie a mentionat ca Hotarîrea Comisiei Electorale Centrale nr. 294 din 14 iunie 2011 este un act care contine niste reglementari, adresate birourilor electorale ale sectiilor de votare privind organizarea procesului de votare pentru turul doi de scrutin si votarii repetate din 19 iunie 2011. Comisia Electorala Centrala a indicat cum sa procedeze birourile electorale în vederea realizarii dreptului la vot a alegatorilor. Astfel, reglementarile invocate în hotarîre de catre Comisia Electorala Centrala urmeaza a fi guvernate de prevederile legale în domeniul respectiv, si nicidecum nu pot contine niste reglementari mai restrînse fata de drepturile alegatorilor prevazute de lege, reiesind din considerentele ce succed.
Conform prevederilor art. 38 al Constitutiei Republicii Moldova, este garantat dreptul la vot a
cetatenilor prin sufragiu universal, egal, direct, secret si liber exprimat, iar art. 6 Cod electoral prevede expres ca votarea la alegeri este secreta, excluzîndu-se astfel posibilitatea influentarii vointei alegatorului. Art. 52 Cod electoral este întitulat „Organizarea votarii”, adica se refera la acele actiuni ce urmeaza a fi exercitate de organele abilitate cu dreptul de a organiza si efectua procedura votarii alegatorilor, în scopul asigurarii realizarii drepturilor alegatorilor la vot, respectiv si prin sufragiu secret. Potrivit art. 52 al. (1) Cod electoral, votarea se efectueaza în localuri special amenajate cu mese la care se elibereaza buletinele de vot, cu cabine sau camere pentru vot secret si cu urne de vot. Urnele se instaleaza în asa fel încît alegatorul, pentru a se apropia de ele, sa traverseze neaparat cabina sau camera pentru vot secret. Aceasta norma juridica contine dispozitii instituite de legiuitor ce tin de procedura votarii cu cabine sau camere pentru vot secret.
Astfel, art. 5 întitulat „Votarea secreta” din Conventia privind standardele alegerilor democratice, drepturilor si libertatilor electorale în statele membre ale Comunitatii Statelor Independente, semnata la Chisinau la 07 octombrie 2002, ratificata de Parlamentul Republicii Moldova prin Legea pentru ratificarea Conventiei privind standardele alegerilor democratice, drepturilor si libertatilor electorale în statele membre ale Comunitatii Statelor Independente nr. 267-XV din 16 iunie 2004, statueaza expres:
1. Respectarea principiului votului secret presupune excluderea influentarii vointei alegatorilor, asigurarea conditiilor legale pentru alegerile libere.
2. Dreptul cetateanului la votul secret nu poate fi limitat.
3. Alegerile au loc în baza procedurii votului secret.
4. Organele electorale asigura respectarea conditiilor prevazute de constitutie, lege si alte acte juridice, care exclud posibilitatea exercitarii controlului sau monitorizarii procesului de completare a buletinului de vot de catre alegator în încaperea pentru vot secret, comiterii actiunilor, care încalca secretul exprimarii vointei alegatorului.
Totodata, acest principiu este înserat si în pct. 4 lit. a) din Linii Directoare privind alegerile din Codul bunelor practici în materia electorala, adoptate de catre Comisia de la Venetia în cadrul celei de-a 51-a sesiuni plenare (Venetia, 5-6 iulie 2002), conform caruia regulile care vizeaza votul secret sînt ca secretul votului nu este numai un drept dar si o obligatie, a carei nerespectare trebuie sa fie sanctionata prin anularea oricarui buletin de vot al carui continut a fost divulgat. Prevederi analogice sunt stipulate si în pct. 53 din „Raportul explicativ” din Codul bunelor practici în materie electorala, adoptat de Comisia de la Venetia în cadrul celei de-a 52-a sesiuni plenare (Venetia, 18-19 octombrie 2002) potrivit carora secretul votului este un aspect al libertatii de vot, care are drept scop protectia alegatorilor împotriva oricarui fel de presiune cu care se pot confrunta în cazul în care alte persoane afla despre candidaturile votate. Principiul confidentialitatii trebuie aplicat la întreaga procedura si în special la etapa votarii. Secretul votului constituie nu numai un drept al alegatorului dar si o obligatie de a respecta dreptul celorlalti. Votarea trebuie sa fie individuala. Orice forma de control a unui alegator asupra votului altui alegator trebuie, de asemenea, interzisa. Violarea secretului votului trebuie sanctionata, la fel ca si încalcarea altor aspecte ale libertatii de a vota.
Conform art. 54 al. (2), al. (4) din Constitutia Republicii Moldova, exercitiul drepturilor si libertatilor nu poate fi supus altor restrîngeri decît celor prevazute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului international si sînt necesare în interesele securitatii nationale, integritatii teritoriale, bunastarii economice a tarii, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburarilor în masa si infractiunilor, protejarii drepturilor, libertatilor si demnitatii altor persoane, împiedicarii divulgarii informatiilor confidentiale sau garantarii autoritatii si impartialitatii justitiei. Restrîngerea trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o si nu poate atinge existenta dreptului sau a libertatii.
Colegiul civil si de contencios administrative al Curtii de Apel Bender a conchis ca în conditiile în care la data desfasurarii alegerilor locale pentru turul II la functia de primar al or. Causeni, Hotarîrea Comisiei Electorale Centrale nr. 294 din 14 iunie 2011, era deja anulata, Consiliul Electoral de Cicrumscriptie Raional nr. 10 Causeni a ignorat totalmente prevederile legale constitutionale, nationale si internationale enuntate mai sus. Instanta de recurs a retinut ca organizarea turului II a alegerilor locale din 19.06.2011 pentru functia de primar al or. Causeni în conditiile indicate în Hotarîrea Comisiei Electorale Centrale nr. 294 din 14 iunie 2011 nu are nici un suport legal, constituind o intimidare si limitare a drepturilor alegatorilor fata de reglementarile exprese ce se contin în legea organica si anume a prevederilor unui vot secret. Prin aceasta nu s-a urmarit respectarea dreptului alegatorului, drept protejat constitutional si international, de a alege prin vot secret, scopul acesteia fiind ca alegatorii sa voteze supravegheati de alte persoane, fiind frustati si influentati psihic.
Instanta a considerat ca prin organizarea turului II a alegerilor locale din 19.06.2011 pentru functia de primar al or. Causeni în conditiile indicate în Hotarîrea Comisiei Electorale Centrale nr. 294 din 14 iunie 2011 s-a îngradit dreptul alegatorilor la votul secret protejat constitutional de art. 38 al. (1) din Constitutia Republicii Moldova si art. 21 a Declaratiei Universale a drepturilor omului din 10 decembrie 1948 (la care a aderat Republica Moldova prin Hotarîrea Parlamentului nr. 217-XII din 28 iulie 1990), de art. 25 din Pactul international din 16 decembrie 1996 cu privire la drepturile civile si politice (ratificat prin Hotarîrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 217-XII din 28 iulie 1990), art. 5 din Conventia privind standardele alegerilor democratice, drepturilor si libertatilor electorale în statele membre ale Comunitatii Statelor Independente, art. art. 6, 52 Cod electoral, potrivit carora orice cetatean are dreptul si posibilitatea, fara restrictii nerezonabile, de a alege si a fi ales, în cadrul unor alegeri periodice, oneste, cu sufragiu universal si egal si cu scrutin secret, asigurînd exprimarea libera a vointei alegatorilor.
Luînd act de jurisprudenta CEDO este necesar de remarcat cauza Mathineu-Mohin contra Belgiei, în care Curtea a explicat ca prevederile art. 3 din Protocolul nr. 1 la Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale se refera la conditiile care sa asigure libera exprimare a opiniei poporului, la obligatia pozitiva de a organiza alegeri democratice, în lipsa oricaror limitari care ar putea sa stirbeasca esenta drepturilor în asa masura încît sa le lipseasca de eficacitate, fiind necesar ca ele sa urmareasca un scop legitim într-o maniera proportionala.
Instanta de recurs a constatat ca Consiliul Electoral de Cicrumscriptie Raional nr. 10 Causeni nu numai ca a dispus schimbarea regulilor de votare în timpul petrecerii scrutinului, lucru care nu este admisibil într-o societate democratica, bazata pe drept, dar si a dat suficient temei alegatorilor sa perceapa justificat ca cabinele de vot au devenit partial transparente si prin urmare sa creada ca exista posibilitatea reala de a fi monitorizat modul de alegere a candidatilor din buletinul de vot.
În consecinta Colegiul civil si de contencios administrativ al Curtii de Apel Bender a concluzionat ca Consiliul Electoral de Cicrumscriptie Raional nr. 10 Causeni a stirbit esenta drepturilor alegatorilor din or. Causeni la votul secret, a lipsit acest drept de eficacitate si nu a urmarit un scop legitim într-o maniera proportionala pentru turul doi de scrutin si votarii repetate din 19 iunie 2011 din or. Causeni.
Importanta precedentului de la Causeni pentru Chisinau si
necesitatea aplicarii uniforme a practicii judiciare
Precedentul judiciar de la Causeni urmeza a fi aplicat uniform pe întreg teritoriul Republicii Moldova în caz contrar statul risca a fi condamnat serios de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului.
Justitia trebuie sa fie un factor esential de echilibru si stabilitate sociala în statul de drept, fiind necesara abordarea omogena a cauzelor similare, cu consecinta sporirii eficientei actului de justitie si de asigurare a compatibilitatii practicii moldovenesti cu practica Curtii Europene a Drepturilor Omului.
Asigurarea caracterului unitar al practicii judecatoresti, este impus si de principiul constitutional al egalitatii cetatenilor în fata legii si a justitiei, or acest principiu ar fi grav afectat daca în aplicarea legii în doua cauze analogice, solutiile instantelor judecatoresti ar fi diferite si chiar contradictorii.
Astfel, potrivit art. 16 alin. (2) din Constitutia Republicii Moldova, toti cetatenii Republicii Moldova sînt egali în fata legii si a autoritatilor publice, fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, opinie, apartenenta politica, avere sau de origine sociala, iar conform art. 22 alin. (1) din Codul de procedura civila, justitia în pricinile civile se înfaptuieste pe principiul egalitatii tuturor persoanelor, independent de cetatenie, rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, opinie, apartenenta politica, avere, origine sociala, serviciu, domiciliu, loc de nastere, precum si al egalitatii tuturor organizatiilor, indiferent de tipul de proprietate si forma de organizare juridica, subordonare, sediu si de alte circumstante.
Practica neunitara, este sanctionata explicit prin dispozitivul deciziei pronuntate în cauza Beian vs România. Astfel, Curtea europeana a statuat ca, divergentele de jurisprudenta s-au datorat instantei supreme a României, iar faptul ca aceste divergente existau chiar la nivelul acestei instante, este contrar principiului sigurantei raporturilor civile care reprezinta unul din elementele fundamentale ale statului de drept.
De asemenea, în cauza Paduraru vs România, Curtea europeana a statuat ca divergentele de jurisprudenta constituie, prin natura lor, consecinta inerenta oricarui sistem judiciar ce se sprijina pe un ansamblu de instante de fond cu autoritate asupra circumscriptiei lor teritoriale si ca rolul unei instante supreme este tocmai acela de a regla divergentele de jurisprudenta (Zielinski si Pradal & Gonzalez si altii vs Franta, nr. 24.846/94, § 59, CEDO 1999-VII). Totusi, în speta, trebuie mentionat ca nici macar Curtea Suprema de Justitie nu avea o jurisprudenta unitara asupra chestiunilor de drept aflate în discutie. Curtea considera ca, în lipsa unui mecanism care sa asigure coerenta practicii instantelor nationale, asemenea divergente profunde de jurisprudenta, ce persista în timp sînt de natura sa dea nastere unei incertitudini permanente (mutatis mutandis, Sovtransavto Holding vs Ucraina, § 97) si sa diminueze încrederea publicului în sistemul judiciar, care reprezinta una dintre componentele fundamentale ale statului de drept.
Jurisprudenta divergenta, profunda si persistenta în timp, cu consecinta afectarii principiului sigurantei juridice, definit ca unul dintre elementele fundamentale ale statului de drept, este sanctionata si prin decizia în cauzele: Schwarzkopf si Taussik vs Republica Ceha, Tudor Tudor vs România, Broniowski vs Polonia, Sovtransavto Holding vs Ucraina, Christine Goodwin vs Regatul Unit, Vilho Eskelinen si altii vs Finlanda, Mamatkulov si Askarov vs Turcia, s.a.
În asemenea cazuri, Curtea europeana respinge categoric argumentul Guvernelor statelor contractante precum ca instantelor de judecata le revine sarcina de a interpreta dreptul intern, mentionînd ca practica judiciara neunitara este contrara principiului sigurantei publice.
Solutiile juridice ale instantei de judecata trebuie sa determine, vazînd precedentele judiciare ca izvoare interpretative, practica unitara.
Gravitatea implicatiilor juridice, în aplicarea si interpretarea neunitara a legii, decurge si din caracterul aproape iremediabil al hotarîrii judecatoresti care urmeaza a fi pronuntata de catre instanta de judecata, precum si din însusi mecanismul concret al practicii neconsecvente, or partile avînd aceeasi situatie juridica nu trebuie sa primeasca solutionari contradictorii.
Interpretarea corecta si unitara a legii, previne o practica judecatoreasca neunitara precum si dreptul partilor la un proces echitabil.
De altfel, literatura juridica apreciaza practica judiciara ca fiind izvor secundar de drept – aceasta în ceea ce priveste hotarîrile judecatoresti care au intrat în puterea lucrului judecat.
Principiul supunerii judecatorului numai fata de lege, nu are si nu poate sa aiba semnificatia aplicarii diferite si chiar contradictorii a aceleiasi dispozitii legale, în functie exclusiv de subiectivitatea interpretarii atribuita si apartinînd unor judecatori diferiti. O asemenea conceptie, ar duce la consacrarea, chiar pe temeiul independentei judecatorilor, a unor solutii care ar putea reprezenta o încalcare a legii, ceea ce este inadmisibil, întrucît legea fiind aceeasi, aplicarea ei nu poate fi diferita, iar intima convingere a judecatorului, nu poate justifica o asemenea consecinta.
Asigurarea caracterului unitar al practicii judecatoresti, este astfel impusa, în caz contrar principiul egalitatii si justei interpretarii, ar fi grav afectat, daca în aplicarea unei si aceleiasi norme de drept unor situatii similare, solutiile instantelor judecatoresti ar fi diferite si implicit contradictorii si neunitare.
Efectele incertitudinii jurisprudentiale, nu trebuie sa afecteze interesele reclamantilor în sensul privarii acestora de la posibilitatea obtinerii beneficiului drepturilor sale în cauza data.
Astfel, apreciem ca trebuiesc eliminate erorile, în calificarea si solutiile juridice în cauzele date, actiunile introductive fiind identice, trebuie sa primeasca o aplicare si solutii unitare din punct de vedere legal si implicit judecatoresc din partea aceleiasi instante – Curtile de Apel si Curtea Suprema de Justitie a Republicii Moldova.
Înlaturarea divergentelor de jurisprudenta neuniforma, determina în mod evident ordinea juridica atît de necesara si aclamata, asigurarea coerentei practicilor judiciare, precum si înlaturarea de incertitudine si consecinte juridice diferite, în cauze similare.
Asigurarea interpretarii unitare a legii, sanctioneaza practica judiciara neunitara, care în mod regretabil poate submina autoritatea Curtilor de Apel sau Curtii Supreme de Justitie si încalca principiul constitutional al egalitatii în drepturi.
Totodata, siguranta raporturilor juridice civile, înlatura insecuritatea juridica si determina inclusiv în prezenta cauza, speranta legitima a solutiei favorabile, aceasta si ca o recunoastere a previzibilitatii solutiei instantei de recurs, vazînd practica judiciara anterioara pronuntata, într-o cauza similara – anularea alegerilor primarului or. Causeni.
Practica unitara, vazînd cauzele civile identice si din punct de vedere al temeiului aparitiei litigiilor, cererilor si pretentiilor astfel evidentiate, trebuie sa înlature incertitudinea juridica, fiind determinat astfel dreptul si obligatia corelativa, la o interpretare unitara a legii, dedus din art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Or practica Curtii europene pronuntata în materia necesitatii instituirii obligativitatii practicii unitare si a valorificarii legitimei sperante în recunoasterea dreptului material si/sau subiectiv reclamat este obligatorie si relevanta.
Luînd act de cele expuse, considam ca alegerile repetate pentru functia de primar general al mun. Chisinau sînt inevitabile, iar instantele de judecata urmeaza sa demonstreze ca sînt cu adevarat independente, impartiale si se supun numai legii.
Orice presiune asupra sistemului judecatoresc din partea actualei guvernari va fi considerat drept un atac direct asupra Constitutiei, asupra poporului Republicii Moldova cu toate consecintele de rigoare.
Deputatii PCRM
Sergiu SÎRBU
Artur RESETNICOV
|
