Astazi, Curtea Constitutionala a dat unda verde pentru dizolvarea Parlamentului si declansarea alegerilor anticipate. Magistratii au costatat ca imposibilitatea formarii Guvernului din doua incercari este o circumstanta care justifica acest lucru.
Declaratiile facute de Domnica Manole:
In sedinta publica de astazi, Curtea a examinat sesizarea Presedintelui Republicii, dna Maia Sandu, privind constatarea circumstantelor care justifica dizolvarea Parlamentului de legislatura a X-a din cauza imposibilitatii formarii Guvernului timp de trei luni.
Inainte de a va prezenta, pe scurt, considerentele avizului pronuntat astazi de Curte, este necesar sa fac o trecere in revista a evenimentelor politice relevante.
Dupa cum stiti, pe 23 decembrie 2020, dl Ion Chicu a demisionat din functia de Prim-ministru.
Pe 28 decembrie 2020, intre Presedintele Republicii si fractiunile parlamentare s-au desfasurat consultari in vederea desemnarii unui candidat pentru functia de Prim-ministru. Nicio fractiune politica nu a inaintat, atunci, vreun candidat.
Pe 27 ianuarie 2021, Presedintele Republicii Moldova a desemnat-o pe doamna Natalia Gavrilita in calitate de candidat pentru functia de Prim-ministru.
Pe 11 februarie, Parlamentul nu i-a acordat vot de incredere. In aceeasi zi, a fost constituita o majoritate parlamentara in vederea sustinerii candidaturii dnei Mariana Durlesteanu pentru functia de Prim-ministru.
Tot pe 11 februarie, Presedintele Republicii Moldova a desfasurat consultari cu toate fractiunile parlamentare. In cadrul acestor consultari, Presedintelui i-a fost propusa candidatura doamnei Mariana Durlesteanu pentru functia de Prim-ministru. Totusi, Presedintele Republicii a emis un decret prin care a desemnat-o in mod repetat pe doamna Natalia Gavrilita in calitate de candidat. Decretul a fost contestat la Curte de cativa deputati, iar Curtea l-a declarat neconstitutional pe 23 februarie.
Pe 16 martie au avut loc noi consultari intre Presedintele Republicii si fractiunile parlamentare, in vederea desemnarii unui candidat pentru functia de Prim-ministru. In timpul desfasurarii acestor consultari, dna Mariana Durlesteanu, care era candidatul majoritatii parlamentare formalizate, a renuntat la calitatea de candidat pentru functia de Prim-ministru. In aceeasi zi, Presedintele Republicii a emis un decret prin care l-a desemnat pe dl Igor Grosu in calitate de candidat pentru functia de Prim-ministru.
Pe 18 martie 2021 a fost constituita o noua majoritate parlamentara in vederea sustinerii candidaturii dlui Vladimir Golovatiuc pentru functia de Prim-ministru.
Pe 25 martie, nu a fost intrunit cvorumul Parlamentului, in vederea formarii Guvernului propus de dl Igor Grosu.
Pe 26 si pe 29 martie 2021, Presedintele Republicii a desfasurat consultari cu fractiunile parlamentare.
Pe 29 martie, Presedintele Republicii i-a solicitat Curtii sa constate circumstantele care justifica dizolvarea Parlamentului de legislatura a X-a.
Cu titlu preliminar, Curtea a retinut ca dizolvarea Parlamentului are loc potrivit prevederilor articolului 85 alineatele (1) si (2) din Constitutie, asa cum a fost interpretat acesta in jurisprudenta Curtii Constitutionale.
In Hotararea sa nr. 30 din 1 octombrie 2013, Curtea a retinut ca articolul 85 din Constitutie prevede cazurile si motivele pentru care Parlamentul poate fi dizolvat inainte de expirarea mandatului sau, si anume imposibilitatea formarii Guvernului sau blocarea procedurii de adoptare a legilor timp de trei luni. In circumstantele enuntate, Parlamentul este dizolvat de catre Presedintele Republicii Moldova dupa consultarea fractiunilor parlamentare. Curtea a mentionat ca dizolvarea Parlamentului devine incidenta in situatiile in care organul legislativ si reprezentativ suprem nu-si mai poate exercita functiile si, astfel, nu mai poate exprima vointa alegatorilor. Din aceste considerente, alegatorilor li se ofera posibilitatea sa rezolve pe cale constitutionala conflictul dintre autoritati.
Potrivit aceleiasi Hotarari, in cazul in care Parlamentul nu a reusit sa investeasca Guvernul in termen de trei luni de zile, seful statului este obligat, potrivit jurisprudentei relevante a Curtii, sa dizolve Parlamentul.
Totusi, potrivit opiniei Comisiei de la Venetia, o hotarare care prescrie dizolvarea automata a Parlamentului dupa trei luni, fara a tine cont daca s-a desfasurat formal de mai multe ori votul in vederea oferirii increderii sau nu, nu este conforma nici cu prevederile articolului 85 din Constitutie, nici cu scopul sau.
In acest sens, Curtea si-a precizat jurisprudenta. Astfel, in spiritul articolului 85 alin. (1) din Constitutie, Curtea a considerat ca implinirea termenului de trei luni nu conduce in mod automat la dizolvarea Parlamentului. Acest termen constituie o circumstanta pentru dizolvarea Parlamentului doar impreuna cu intrunirea celorlalte conditii formale desfasurate in interiorul termenului de trei luni, prescrise de articolul 85 din Constitutie.
Controlul Curtii nu se poate extinde la stabilirea oportunitatii dizolvarii Parlamentului. Parlamentul decide, in cunostinta de cauza, daca paveaza calea dizolvarii sale prin refuzul de a acorda votul de incredere pentru formarea Guvernului.
In lipsa unor standarde constitutionale de evaluare a oportunitatii dizolvarii Parlamentului, Curtea dispune doar de competenta constitutionala limitata de a constata circumstantele care justifica dizolvarea Parlamentului.
Pentru a vedea daca, in acest caz, sunt intrunite circumstantele care justifica dizolvarea Parlamentului, prevazute de articolul 85 alineatele (1) si (2) din Constitutie, Curtea a verificat:
(1) daca Parlamentul a respins cel putin doua solicitari de investitura a Guvernului;
(2) daca Guvernul nu a fost format timp de trei luni;
(3) daca a avut loc consultarea fractiunilor parlamentare in baza articolului 85 alin. (1) din Constitutie.
1) Daca Parlamentul a respins cel putin doua solicitari de investitura a Guvernului
Curtea a observat ca prima solicitare de investire a Guvernului dateaza cu 8 februarie 2021, atunci cand dna Natalia Gavrilita a depus un demers la Presedintele Parlamentului, prin care a solicitat votul de incredere al Parlamentului asupra programului de activitate si intregii liste a Guvernului. Pe 11 februarie 2021, Parlamentul a respins solicitarea de investire a Guvernului.
In cadrul procedurilor primei solicitari de investitura, se poate sustine ca fractiunile parlamentare au avut, in mod rezonabil, posibilitatea de a propune un candidat, iar omisiunea lor de a-si exercita aceasta competenta nu le poate fi imputata altor autoritati. Prin urmare, Curtea constata ca esuarea formarii Guvernului la prima solicitare ii poate fi imputata Parlamentului.
Din data de 11 februarie 2021, a fost formalizata o majoritate parlamentara absoluta care sustinea candidatura dnei Mariana Durlesteanu pentru functia de Prim-ministru. Avand in vedere refuzul dnei Mariana Durlesteanu de a candida, dl Igor Grosu a fost desemnat in calitate de candidat pentru functia de Prim-ministru. Desemnarea dlui Igor Grosu in aceasta calitate tinea de puterea discretionara a Presedintelui Republicii.
In acelasi timp, Curtea a retinut ca atat refuzul persoanei de a fi candidat la functia de Prim-ministru din partea majoritatii parlamentare absolute formalizate, cat si faptul ca majoritatea parlamentara nu s-a asigurat de convingerea candidatului propus privind mentinerea acceptului da a candida nu-i pot fi imputate Presedintelui Republicii.
Aceasta situatie ii este imputabila Parlamentului, de vreme ce renuntarea candidatului manifesta, pe acest plan constitutional, efecte negative pentru majoritatea parlamentara, efecte care nu-i pot fi imputate unui tert.
A doua solicitare de investire a Guvernului dateaza cu 23 martie, atunci cand dl Igor Grosu a cerut votul de incredere al Parlamentului. Prezentarea programului de activitate si a intregii liste a Guvernului propuse de dl Igor Grosu a esuat, pentru ca nu a existat cvorum la sedinta Parlamentului din 25 martie.
Prin urmare, Curtea a constatat ca conditia respingerii a cel putin doua solicitari de investitura, intr-un termen de cel mult 45 de zile intre ele, a fost respectata.
2) Daca Guvernul nu a fost format timp de trei luni
Curtea a observat ca termenul de trei luni pentru formarea Guvernului a inceput sa curga de la 23 decembrie 2020, adica data demisiei dlui Ion Chicu, si a expirat pe 23 martie 2021. Termenul de trei luni stabilit de articolul 85 alin. (1) din Constitutie a expirat, fara a fi format un Guvern nou.
3) Daca a avut loc consultarea fractiunilor parlamentare in baza articolului 85 alin. (1) din Constitutie
Curtea a observat ca Presedintele Republicii a consultat fractiunile parlamentare, indeplinind astfel cerinta corespunzatoare din articolul 85 alin. (1) din Constitutie.
Raportand faptele la numarul solicitarilor de investitura a Guvernului, la implinirea termenului constitutional prevazut pentru formarea Guvernului si la organizarea de catre Presedintele Republicii a consultarilor obligatorii prescrise de articolul 85 alineatul (1) din Constitutie, Curtea a constatat intrunirea circumstantelor constitutionale care justifica dizolvarea Parlamentului.
Stimati cetateni si reprezentanti ai presei,
In ultima perioada, data fiind importanta Avizului sau, Curtea a fost supusa unor atacuri din partea unor politicieni si jurnalisti. Pe aceasta cale, ii rog pe reprezentantii fortelor politice, dar si pe cei ai presei, sa nu submineze imaginea si credibilitatea judecatorilor constitutionali in societate. Saptamana trecuta, asemenea practici au atins un nivel ingrijorator. Uneori, chiar daca astfel de declaratii sunt retrase sau infirmate ulterior, prejudiciul adus imaginii Curtii este produs, iar efectele sunt ireversibile. O afirma inclusiv Comisia de la Venetia. Reamintesc faptul ca judecatorii Curtii nu-si pot exprima opinia la fel de liber ca o persoana care nu detine functii publice. De fapt, ei isi exprima opinia prin intermediul hotararilor pe care le pronunta.
Reiterez ca atacurile la persoana judecatorului pun in pericol pozitia Curtii de garant al suprematiei Constitutiei si prejudiciaza increderea si respectul public pe care acesta trebuie sa le inspire si de care are atata nevoie.