Aleasa pentru prima data in istoria Republicii Moldova, in baza sistemului mixt de vot, cea de-a zecea legislatura a tarii noastre, care a durat mai putin de doi ani si jumatate, a fost la un pas de anticipate de cateva ori. Alegerile parlamentare au fost declansate cand Maia Sandu a dizolvat legislativul dupa doua tentative esuate de creare a unui guvern.
Pe 24 februarie 2019, moldovenii isi alegeau deputatii in baza sistemului mixt de vot. Atunci, in legislativ au ajuns socialistii, blocul Electoral ACUM, partidul Sor si 3 independenti de pe circumsriptiile uninominale.
Au urmat trei luni de criza politica si negocieri intre partide, iar in ziua in care Curtea Constitutionala, subordonata atunci democratilor, declara ca parlamentul trebuie dizolvat, ACUM si PSRM anunta ca au semnat un acord de intelegere temporara.
In cadrul unei sedinte care s-a desfasurat cu lumina stinsa si fara microfoane, PAS, Platforma DA si PSRM o numesc pe Zinaida Greceanii presedinte al Parlamentului, iar Maia Sandu devine prim-ministru. In aceeasi zi, noul cabinet de ministri depune juramantul.
Democratii numesc actiunile majoritatii PSRM-ACUM o incercare de lovitura de stat si ies la proteste.
Dupa cateva zile, PD anunta ca pleaca de la guvernare, Plahotniuc si Sor fug din tara, iar in presa apare un video in care Igor Dodon, pe atunci presedinte, primeste de la Vlad Plahotniuc o sacosa neagra, in care nici pana astazi, nu este clar ce era.
Dodon afirma ca imaginile sunt trucate, sesizarile depuse la procuratura sunt respinse, iar nimeni nu este tras la raspundere. In toamna anului 2019, alianta dintre PSRM si ACUM se rupe pe fundalul scandalului privind alegerea unui nou procuror general, iar guvernul Sandu este demis cu voturile democratilor si ale socialistilor.
Peste doua zile, socialistii investesc asa numitul guvern technocrat, in frunte cu Ion Chicu, iar Igor Dodon il numeste pe Alexandr Stoianoglo in functia de Procuror General.
Dupa un sir de plecari din Partidul Democrat, guvernul Chicu ramane fara sustinerea majoritatii in Parlament, iar tara risca sa fie aruncata in alegeri anticipate. Desi au declarat ca nu vor face niciodata alianta cu partidul fugarului Ilan Sor, ...socialistii formeaza o coalitie informala cu fractiunea acestuia. In luna martie, in contextul pandemiei, Moldova intra pentru prima data in istorie in stare de urgenta, iar sedintele parlamentului sunt suspendate pentru 2 luni.
Subiectul anticipatelor este reluat insa la expirarea starii de urgenta, cand socialistul Stefan Gatcan, care asigura majoritatea parlamentara creata de PSRM si PD, anunta ca pleaca la Pro Moldova si ca este amenintat de socialisti ca sa renunte la mandat.
Timp de 2 zile nu s-a stiut nimic despre Gatcan, iar ulterior acesta a aparut intr-un filmulet, dintr-o vie, in care spune ca este bine.
Astfel, majoritatea parlamentara este salvata, iar PSRM isi continua activitatea in parlament alaturi de grupul SOR. Proiectele votate de cele doua formatiuni declanseaza scandaluri si imbranceli in legislativ.
In decembrie, Maia Sandu devine prima femeie presedinte din istoria Republicii Moldova.
Iar premierul Ion Chicu apare alaturi de Igor Dodon si anunta ca demisioneaza sub pretextul declansarii alegerilor anticipate.
O incercare de a creea un guvern in frunte cu Natalia Gavrilita de la PAS esueaza dupa ce socialistii, care afirmau ca isi doresc anticipate, o inainteaza pe Mariana Durlesteanu la functia de prim-ministru. Desi candidatura acesteia este votata, Durlesteanu anunta la scurt timp ca s-a razgandit.
Maia Sandu o inainteaza din nou pe Gavrilita, CC afirma ca numirea repetata a acesteia este neconstitutionala, dupa care este inaintat un nou guvern in frunte cu Igor Grosu care insa nu este votat, iar alianta informala PSRM-Sor instituie o noua stare de urgenta, astfel declansarea anticipatelor se amana. In aprilie, dupa o tentativa esuata a socialistilor si a partidului Sor de a schimba conducerea Curtii Constitutionale, care a stabilit ca Parlamentul poate fi dizolvat, presedintele Maia Sandu face anuntul.
Astfel, dupa 2 ani si trei luni tumultosi, Moldova va avea alegeri parlamentare anticipate pe 11 iulie.