Curtea Costitutionala raspunde la criticile care i-au fost aduse in ultima perioada: „Cei care indeamna la dizolvarea Curtii sunt, de fapt, in Republica Moldova, inamici ai democratiei”

„Curtea Constitutionala a Republicii Moldova regreta atacurile vehemente la adresa sa si condamna presiunile politice la care este supusa in ultimele zile.

Intr-un stat consolidat pe valorile democratiei si preeminentei dreptului in care functioneaza o curte constitutionala, hotararilor si deciziilor acesteia trebuie sa li se acorde ponderea corecta, dat fiind rolul ei de unic interpret al Legii fundamentale. 

Ea, Curtea Constitutionala, este singura autoritate independenta de orice alta autoritate, care se supune numai Constitutiei. 

Judecatorii Curtii sunt inamovibili pe durata mandatului. Interpretarile lor au forta constitutionala. Orice influenta sau ingerinta din partea clasei politice din tara sau din exterior este inadmisibila si trebuie tratata ca un atac asupra Constitutiei.

In orice conflict care ajunge sa fie judecat de Curte exista pozitii contradictorii si pot exista nemultumiti dupa pronuntarea solutiilor. Insa odata adoptata o hotarare sau o decizie, aceasta trebuie respectata si executata. Ea este criticabila doar pe baze stiintifice si nu poate fi ignorata. 

Niciun scop politic nu poate justifica desconsiderarea si atacurile impotriva singurei autoritati legitime de jurisdictie constitutionala si ignorarea valorilor constitutionale ale preeminentei dreptului si democratiei. Cei care indeamna la dizolvarea Curtii sunt, de fapt, in Republica Moldova, inamici ai democratiei.

Toate actele Curtii Constitutionale adoptate s-au bazat pe prevederile Constitutiei si pe jurisprudenta constitutionala, fiind motivate cu respectarea standardelor de argumentare juridica.

In scurt timp, motivarile Curtii vor fi publicate, iar ulterior traduse si puse la dispozitia publicului.

Curtea face apel la calm si la cumpatare. Ea le solicita autoritatilor statale sa respecte Constitutia, legile si solutiile obligatorii ale Curtii.

Pentru a elimina unele suspiciuni si pana la publicarea hotararilor motivate, Curtea vine cu cateva explicatii succinte ale actelor sale pronuntate pe 7, 8 si 9 iunie, a.c.

(a) Cu privire la functionalitatea Parlamentului dupa data de 7 iunie 2019:

Sesizarea Presedintelui Igor Dodon privind termenul de formare a Guvernului a fost declarata inadmisibila. Curtea a retinut ca problema termenului-limita de formare a Guvernului a facut deja obiectul unei hotarari anterioare si nu este nevoie de o interpretare noua. Termenul incepe sa curga din data validarii rezultatelor alegerilor parlamentare. In istoria politica a Republicii Moldova, articolul 85 din Constitutie nu a fost aplicat niciodata sub aspectul dizolvarii Parlamentului din cauza imposibilitatii formarii Guvernului. Curtea a subliniat ca trei luni echivaleaza cu 90 de zile. Ea a tinut cont de prevederile articolului 386 alin. (1) din Codul civil. Abordarea ei a fost una sistemica. Termenul fix de 30 de zile evita discrepantele temporale care pot exista in cazul a doua procese de dizolvare a Parlamentului, in situatia in care nu toate lunile anului au acelasi numar de zile. 

Curtea Constitutionala nu se implica, se disociaza si nu este responsabila de faptul ca fortele politice din Parlament, care au fost alese de catre cetateni nu doar sa formeze un Guvern, ci si sa adopte legi in termenul de trei luni prevazut de Constitutie, nu au reusit sa duca la bun sfarsit aceste imperative.

Dupa expirarea termenului constitutional de formare a Guvernului si de adoptare a legilor, orice actiuni, chiar daca oportune pe plan politic intern sau extern, nu pot justifica sfidarea Constitutiei si evitarea sanctiunilor sale. Acest impas politic trebuie solutionat doar pe cale constitutionala, adica prin organizarea alegerilor parlamentare anticipate.

(b) Cu privire la hotararile Curtii referitoare la alegerea organelor de conducere ale Parlamentului si Guvernului si la adoptarea altor acte:

Prin Hotararea sa nr. 13 din 8 iunie 2019, Curtea Constitutionala a interpretat articolele 63 si 85 din Constitutie, retinand ca Parlamentul care urmeaza a fi dizolvat in baza articolului 85 din Legea fundamentala nu poate avea statut si competente identice cu un Parlament al carui mandat a expirat. 

In cazul in care fortele politice nu au ajuns la un consens cu respectarea termenului constitutional, ele se fac responsabile de blocaj si de nefunctionalitatea forului legislativ. Aceasta legislatura nu mai poate redeveni functionala si nu-si poate relua activitatea. Dupa depasirea acestui termen, Constitutia si jurisprudenta constanta a Curtii impun aplicarea unei sanctiuni constitutionale. Sanctiunea consta in dizolvarea Parlamentului si in organizarea de alegeri anticipate democratice.

Ignorarea acestei realitati de catre Curte ar insemna sa fie trecuta sub tacere institutia dizolvarii, fapt care vine in contradictie directa cu misiunea Curtii Constitutionale de garantare a suprematiei Constitutiei.

Toate actele Parlamentului votate dupa data-limita de formare a Guvernului, pe 8 iunie si ulterior, sunt neconstitutionale. Dupa data de 7 iunie, atunci cand a expirat termenul de formare a Guvernului si de adoptare a legilor, Parlamentul nu mai este functional si trebuie dizolvat. In pofida faptului ca judecatorii Curtii au anuntat public, prin Hotararea nr. 13 din 2019, ca orice act legislativ adoptat dupa data de 7 iunie este neconstitutional, deputatii au ignorat autoritatea Curtii si si-au continuat practica neconstitutionala, adoptand acte legislative, formand organe de conducere si votand Guvernul.

Fiind sesizata, Curtea a constientizat importanta restabilirii ordinii constitutionale. Ea a admis sesizarile si a declarat neconstitutionale legile si hotararile votate cu ignorarea Constitutiei. Pentru a nu permite alte derive de la Legea fundamentala, Curtea a explicat ca si actele care vor fi votate ulterior nu se vor putea bucura de forta juridica pe care le-o acorda, in mod normal, Constitutia.

(c) Cu privire la interimatul functiei de Presedinte si la dizolvarea Parlamentului:

Prin dispozitivul Hotararii nr. 13 din 8 iunie 2019 s-a retinut ca dupa expirarea termenului constitutional, Presedintele Republicii este obligat sa sesizeze Curtea fara intarziere despre aparitia circumstantelor care justifica dizolvarea Parlamentului, cu emiterea ulterioara a decretului de dizolvare si stabilirea datei alegerilor anticipate. Totusi, Presedintele a ignorat aceasta obligatie constitutionala prevazuta la articolul 85 din Constitutie si reiterata, de-a lungul timpului, in jurisprudenta Curtii (a se vedea punctul 75 din Hotararea nr. 30 din 1 octombrie 2013, punctul 37 din Hotararea nr. 29 din 24 noiembrie 2015 si punctul 17 din Decizia Curtii Constitutionale nr. 13 din 16 decembrie 2015).

Astfel, Curtea a constatat ca prin emiterea decretelor de desemnare a candidatului la functia de Prim-ministru si de numire in functie a Guvernului, Presedintele Republicii a refuzat in mod deliberat sa respecte o obligatie constitutionala, adica a refuzat sa demareze procedura de dizolvare a Parlamentului, provocand astfel instituirea interimatului functiei de Presedinte. Atunci cand nu exista un Presedinte de Parlament ales in conformitate cu Constitutia, interimatul ii revine Prim-ministrului in exercitiu” se asrata in comunicatul CC.