Regiunea transnistreană nu a fost inclusă în noua hartă administrativ-teritorială a Republicii Moldova deoarece autoritățile de la Chișinău nu exercită control efectiv asupra acestui teritoriu și nu pot garanta aplicarea reformei. Explicația a fost oferită de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, la Podcastul Lorenei. Potrivit oficialului, în lipsa controlului de facto, includerea regiunii în noua organizare administrativă ar risca să rămână doar un gest simbolic, fără posibilitatea de a pune în aplicare deciziile adoptate.
Alexei Buzu a declarat că reforma administrativ-teritorială trebuie să se concentreze pe teritoriile în care autoritățile pot implementa efectiv măsurile propuse. În cazul regiunii transnistrene, spune oficialul, prioritatea este consolidarea legăturilor dintre cele două maluri ale Nistrului și sprijinirea cetățenilor care locuiesc în stânga râului.
Alexei BUZU, SECRETAR GENERAL AL GUVERNULUI: „Atât timp cât nu putem controla de facto, nu putem proteja cetățenii noștri care sunt arbitrar lipsiți de libertăți, de drepturi fundamentale ale copiilor noștri, nu putem vorbi de faptul că noi vom putea realiza o reformă administrativ-teritorială într-un teritoriu pe care nu îl controlăm”.
De ce nu a fost inclusă regiunea în noua hartă
Potrivit secretarului general al Guvernului, autoritățile nu pot reorganiza administrativ un teritoriu în care nu au capacitatea de a aplica în practică legile și deciziile adoptate la nivel central.
Buzu a subliniat că simpla includere a regiunii transnistrene pe o hartă administrativă sau adoptarea unor acte normative nu ar garanta implementarea reformei. În opinia sa, un asemenea demers nu ar fi eficient atât timp cât Chișinăul nu deține controlul efectiv asupra teritoriului.
Alexei BUZU, SECRETAR GENERAL AL GUVERNULUI: „Faptul că noi pe o hartă o să punem și o să zicem că uite, sau că o să aprobăm niște legi pe care nu o să le putem pur și simplu implementa, nu mi se pare eficient”.
Acesta a precizat că reforma administrativ-teritorială este un proces complicat, iar autoritățile trebuie să se concentreze pe măsuri pe care le pot influența și pune în aplicare, nu pe gesturi simbolice.
Legăturile dintre cele două maluri ale Nistrului
Chiar dacă regiunea transnistreană nu a fost inclusă în noua organizare administrativ-teritorială, Buzu a menționat că există mecanisme prin care cetățenii din stânga Nistrului beneficiază de servicii și sprijin din partea statului Republica Moldova.
Oficialul a făcut referire la planul de convergență și a explicat că tot mai mulți locuitori ai regiunii vin pe malul drept pentru a-și găsi un loc de muncă, pentru a accesa sistemul de protecție socială sau pentru a beneficia de servicii medicale.
De asemenea, acesta a menționat situațiile în care copiii născuți în regiunea transnistreană beneficiază de indemnizații acordate de statul Republicii Moldova.
Alexei BUZU, SECRETAR GENERAL AL GUVERNULUI: „Avem acest plan de convergență. Situația în fiecare an: avem mai mulți cetățeni de-ai noștri care vin pe malul drept să-și găsească un loc de muncă, accesează sistemul de protecție socială, accesează serviciile din sectorul sănătății, avem copii care se nasc acolo și beneficiază de plăți de indemnizații. Asta se întâmplă zi de zi și fortifică ambele maluri".
Prin aceste mecanisme, autoritățile urmăresc menținerea legăturilor dintre cetățenii din regiunea transnistreană și instituțiile constituționale ale Republicii Moldova, chiar dacă administrația de la Chișinău nu controlează efectiv teritoriul.
Ce spune Guvernul cetățenilor din stânga Nistrului
Întrebat ce le transmite cetățenilor din regiunea transnistreană care se consideră parte a Republicii Moldova, Alexei Buzu a afirmat că Guvernul intervine pentru apărarea intereselor acestora prin instrumentele de care dispune.
Alexei BUZU, SECRETAR GENERAL AL GUVERNULUI: „Guvernul Republicii Moldova utilizează toate pârghiile pe care le dispune atunci când vrea să apere interesele cetățenilor noștri. Unde putem, acolo intervenim”.
Oficialul nu a prezentat detalii suplimentare despre eventualele măsuri care ar putea fi aplicate în viitor în regiune în cadrul reformei administrativ-teritoriale. Însă, a făcut trimitere la colegul său, vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, despre care a spus că poate oferi explicații mai ample și mai detaliate privind situația regiunii transnistrene.
Podcastul integral îl puteți urmări pe canalul nostru de YouTube.
Noua hartă administrativă a Republicii Moldova - bătută-n cuie, cel puțin de Guvern
După alegerile locale din anul viitor, vom avea 273 de primării, trei regiuni și trei municipii. Autonomia găgăuză va continua să aibă un statut special. Executivul a prezentat pe 8 octombrie noua hartă a țării, rezultată în urma reformei administrativ-teritoriale. Autoritățile centrale au dat din nou asigurări că oamenii nu vor trebui să facă drumuri lungi pentru a obține actele necesare, întrucât în fiecare localitate va activa un reprezentant al primarului.