Autoritățile elaborează un plan de reintegrare a regiunii transnistrene, iar la moment există un format de comunicare între reprezentanții celor două maluri ale Nistrului unde se poartă discuții. Despre asta, a precizat președintele parlamentului, Igor Grosu, în cadrul emisiunii În PROfunzime, întrebat despre ce ofertă de reintegrare a Republicii Moldova, pe care Tiraspolul ar trebui să o accepte, a anunțat anterior viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri.
Igor GROSU, PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI: „Se muncește asupra acestui document, dar domnul vicepremier are dreptate, acest teritoriu nu poate pretinde la ceea ce pretinde. Nu. Eu nu văd care ar fi argumentul unui statut special sau unui tratament special, pentru că noi nu vorbim despre o populație minoritară, minoritate națională care compact locuiește acolo."
Lorena BOGZA, PREZENTATOARE PRO TV: „Există acest plan ?
Igor GROSU, PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI: „Se lucrează și se elaborează."
Întrebat dacă va fi prezentat atunci când va fi gata, șeful legislativului a spus că atunci când autoritâțile îl vor avea conturat, va fi discutat și prezentat.
Igor GROSU, PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI: „Noi am creat și comisii parlamentare, chiar la sfârșitul sesiunii precedente am creat comisii parlamentare pe acest subiect."
Lorena BOGZA, PREZENTATOARE PRO TV: „Și ce prevede acest plan? Despre ce este vorba?"
Igor GROSU, PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI: „Despre reintegrarea țării prin prisma statului Republica Moldova, stat suveran, stat integru, cu politici și regim unic."
Pe 14 ianuarie, viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat înainte de ședința Guvernului că, Tiraspolul trebuie să accepte oferta de reintegrare a Republicii Moldova pentru ca cetățenii din stânga Nistrului să aibă stabilitate și securitate în dezvoltarea social-economică.
La scurt timp, Tiraspolul a venit cu o reacție isterică și a spus că afirmațiile lui Chiveri sunt speculative și că acesta nu s-ar fi manifestat în plan profesional în procesul de negocieri.
Pe 15 ianuarie, Tiraspol a prelungit starea de urgență în economie. Aceasta a fost instituită în decembrie 2025, fiind justificată prin dificultăți legate de livrările de gaze naturale și „încetinirea operațiunilor de decontare pe teritoriul Uniunii Europene”.