„Omul FSB” în locul lui Guțul? Mihail Sirkeli susține că Moscova l-ar fi ales pe Fiodor Găgăuz drept candidat pentru funcția de bașcan

Mihail Sirkeli consideră că Fiodor Găgăuz ar fi candidatul susținut de Moscova și că ceilalți concurenți ar putea contribui, în principal, la crearea impresiei unei competiții electorale reale. Potrivit jurnalistului, Găgăuz ar beneficia de resurse și de o prezență mai vizibilă în campanie, în timp ce activitatea electorală a celorlalți candidați nu ar avea aceeași amploare.

Sirkeli face o paralelă cu alegerile din 2023, când Evghenia Guțul, o candidată relativ puțin cunoscută publicului, a ajuns în funcția de bașcan.

„Eu văd că se repetă situația din 2023, când candidații joacă un rol de anturaj, doar ca să arate că alegerile au fost competitive”, a declarat Mihail Sirkeli.

În opinia sa, susținerea politică de care ar beneficia Fiodor Găgăuz poate fi interpretată și prin prisma vizitei liderului socialiștilor, Igor Dodon, la Moscova, precum și a sprijinului exprimat de reprezentanții PSRM. Sirkeli consideră că aceste acțiuni ar reprezenta un transfer de imagine către candidat.

În cadrul discuției au fost abordate și informații apărute în presă despre presupuse legături ale lui Fiodor Găgăuz cu structuri rusești.

„Nu este o competiție sportivă”. Ce reproșează experții autorităților

Unul dintre cele mai importante subiecte ale discuției a fost responsabilitatea instituțiilor statului în prevenirea eventualelor încălcări electorale. Ștefan Bejan consideră că autoritățile trebuie să intervină din timp, prin verificarea candidaților și investigarea informațiilor relevante, nu să aștepte apariția unor probleme după scrutin.

„Problema e că noi nu tratăm securitatea națională ca o prioritate în legătură cu alegerile noastre populare”, a declarat Bejan.

În aceeași discuție, Mihail Sirkeli a criticat modul în care, în opinia sa, Comisia Electorală Centrală își exercită atribuțiile în regiune, după ce a preluat responsabilități privind organizarea scrutinului.

„Eu văd că ea continuă mai departe rolul de observator”, a afirmat jurnalistul, referindu-se la CEC.

Sirkeli consideră că instituția ar trebui să verifice sursele de finanțare, să urmărească activitatea candidaților și să examineze suspiciunile privind posibile afilieri politice ascunse sau finanțări ilegale.

„Cine este în măsură să verifice de unde vin banii? CEC-ul”, a spus acesta.

Totodată, jurnalistul a ridicat problema modului în care pot fi evaluate eventualele legături ale candidaților cu structuri străine, inclusiv cu serviciile de securitate rusești. El a susținut că legislația electorală ar trebui să ofere instrumente clare pentru asemenea situații.

„Toate lucrurile acestea trebuie demonstrate. Și de asta avem organele de drept în Republica Moldova, ca să se ocupe de aceste lucruri și să le demonstreze”, a declarat Sirkeli.

Experții au atras atenția că acuzațiile privind presupuse legături cu structuri rusești nu pot fi tratate drept fapte demonstrate în lipsa probelor și a concluziilor instituțiilor competente. Verificarea informațiilor și stabilirea eventualei răspunderi țin de autoritățile abilitate și trebuie realizate cu respectarea procedurilor legale.

Cine sunt cei opt candidați la funcția de bașcan

În cursa pentru funcția de bașcan s-au înscris opt candidați, între care foști deputați, primari și persoane cu experiență în administrația publică.

Fiodor Găgăuz — fost deputat socialist și lider al mișcării „Găgăuzia Unită”. Numele său este asociat cu referendumul organizat în regiune în 2014 și cu activități de promovare a relațiilor cu Rusia.

Alexandru Stoianoglo — fost procuror general, susținut de PSRM la alegerile prezidențiale din 2024. În campania actuală, potrivit discuției, promovează dialogul cu Chișinăul.

Serghei Anastasov — primarul municipiului Comrat, aflat la al treilea mandat, potrivit informațiilor prezentate în emisiune. Acesta vorbește despre finanțări externe și proiecte europene.

Oleg Garizan — primarul localității Copceac și fost deputat, cu experiență îndelungată în administrația locală.

Cornel Dudnic — fost deputat democrat și maestru în sport la judo. În trecut, a provocat controverse prin declarații despre posibilitatea de a apăra UTA Găgăuzia cu arma în mână în cazul unirii Republicii Moldova cu România.

Ivanna Koksal — fostă deputată socialistă, filologă și jurnalistă, care a activat la compania publică regională de radio și televiziune.

Petru Vlach — fost deputat și fost vicepreședinte al PLDM, antrenor de lupte libere și candidat al AUR Moldova la alegerile parlamentare din 2025, potrivit informațiilor prezentate în emisiune.

Ivan Câlcic — vicepreședinte al Partidului Popular Găgăuz, formațiune creată în 2025.

În cazul lui Fiodor Găgăuz, Sirkeli a făcut referire la investigații jurnalistice și la informații publicate anterior despre activitatea sa politică și presupuse conexiuni cu structuri rusești.

135 de candidați pentru Adunarea Populară. De ce contează componența viitorului legislativ

Pe lângă alegerea bașcanului, în UTA Găgăuzia vor avea loc alegeri pentru Adunarea Populară, formată din 35 de membri. Pentru aceste mandate candidează 135 de persoane: 93 se declară independente, iar 42 sunt înaintate de partide.

Mihail Sirkeli a avertizat că statutul de candidat independent poate ascunde, în unele cazuri, afilieri politice care nu sunt evidente pentru alegători. El consideră că rezultatul scrutinului ar putea influența relația dintre autonomie și autoritățile centrale.

„Dacă ajung cei pe care noi presupunem că vor ajunge, această Adunare Populară va fi mult mai agresivă față de Chișinău decât cea precedentă”, a declarat jurnalistul.

Sirkeli a mai spus că actualul sistem electoral, bazat pe circumscripții, poate favoriza candidați care obțin un număr relativ mic de voturi în circumscripții restrânse. În opinia sa, trecerea la un sistem proporțional la alegerile viitoare ar putea schimba modul în care sunt reprezentați alegătorii în legislativul regional.

Dialogul cu Chișinăul, o miză pentru viitorul autonomiei

Deși discuția a fost dominată de riscurile de securitate și de acuzațiile privind posibila influență externă, invitații au remarcat și importanța dialogului dintre Comrat și Chișinău.

Ștefan Bejan a afirmat că autoritățile centrale ar trebui să poată colabora cu un bașcan dispus să discute și să caute soluții pentru problemele locuitorilor regiunii. Bașcanul este, din oficiu, membru al Guvernului Republicii Moldova, ceea ce face ca relația dintre conducerea autonomiei și autoritățile centrale să aibă implicații directe la nivel național.

În acest context, Alexandru Stoianoglo și Serghei Anastasov au fost menționați în discuție printre candidații care vorbesc despre dialog și cooperare, inclusiv în privința proiectelor europene.

Concluzia experților este că scrutinul din 15 noiembrie nu trebuie tratat ca o simplă competiție locală. Modul în care vor fi organizate alegerile, felul în care vor fi verificate eventualele încălcări și componența viitoarei Adunări Populare pot influența relațiile dintre autonomie și Chișinău, precum și parcursul european al Republicii Moldova.

15 noiembrie, zi de vot în UTA Găgăuzia

Alegerile pentru funcția de Bașcan al UTA Găgăuzia vor avea loc pe 15 noiembrie, în aceeași zi cu scrutinul pentru alegerea noii componențe a Adunării Populare a Găgăuziei.

Funcția de Bașcan a devenit vacantă după ce Adunarea Populară a Găgăuziei a constatat oficial vacanța acesteia, la 17 august 2026. Decizia a venit în contextul condamnării fostei bașcane Evghenia Guțul în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului partid „Șor”.