Facturile moldovenilor se vor majora considerabil în această iarnă, pe fondul solicitărilor de creștere a tarifelor la gaze, energie electrică și încălzire. Scumpirile nu se vor opri însă la facturile lunare. Experții avertizează că energia și carburanții mai scumpi vor pune presiune și pe prețurile produselor și serviciilor, iar efectele vor fi resimțite de consumatori pe întreg parcursul sezonului rece. În acest context, autoritățile pregătesc un nou mecanism de compensații și caută surse suplimentare de finanțare, în timp ce ministrul Energiei, Dorin Junghietu, spune că populația trebuie să fie pregătită să reducă risipa și să consume energia mai eficient.
Majorările de tarife sunt deja solicitate de mai multe companii din sectorul energetic. Termoelectrica a cerut creșterea prețului la energia electrică produsă de la 2,31 la 5,21 lei pentru un kilowatt-oră, iar CET-Nord solicită majorarea de la 2,77 la 6,99 lei. În cazul gazelor naturale, Energocom a cerut o nouă ajustare a tarifului, după ce prețul de achiziție prognozat a ajuns cu aproximativ 43-48% peste nivelul inclus în tariful actual.
Și pentru energia termică a fost solicitată o majorare semnificativă. Termoelectrica a cerut o creștere a tarifului pentru încălzire cu 82,6%.
Victor Parlicov: problema nu mai este doar securitatea energetică, ci puterea de cumpărare
Fostul ministru al Energiei, Victor Parlicov, susține că Republica Moldova nu mai este în situația de acum câțiva ani, când exista riscul real ca țara să rămână fără gaze sau energie electrică.
„Noi nu avem o problemă de securitate a aprovizionării, care era situația de 3-4 ani urmă, când, efectiv, rămâneam fără gaz, fără energie electrică, existau riscuri eminente de a rămâne fără serviciu. Astăzi, riscurile astea sunt minime”, a declarat Parlicov.
În opinia sa, principala problemă care se conturează în această iarnă este capacitatea oamenilor de a suporta facturile mai mari.
„Nu este o problemă de energie. Nu este o problemă de securitate energetică. Este o problemă de putere de cumpărare”, a spus fostul ministru.
Parlicov consideră că statul trebuie să își concentreze eforturile asupra familiilor care nu vor putea suporta majorările și să direcționeze resursele către acestea.
„Este job-ul în primul rând a Ministerului de Protecție Socială și a Ministerului de Finanțe să identificăm și realocăm resursele. Să țintim, să ajutăm pe cei care cu adevărat au nevoie”, a declarat el.
Potrivit lui Parlicov, este mai important ca sprijinul să ajungă la familiile vulnerabile decât să fie distribuit uniform.
„Este mult mai important să dăm compensații celor care chiar au nevoie decât să economisim un pic cei care n-au nevoie”, a spus fostul ministru.
Banii pentru compensații trebuie găsiți
Una dintre cele mai mari probleme pentru această iarnă este finanțarea compensațiilor. Potrivit discuției din emisiune, în buget sunt prevăzute în prezent aproximativ 500 de milioane de lei pentru acest scop, în timp ce în anii precedenți cheltuielile pentru compensații au fost de ordinul miliardelor de lei.
Parlicov susține că Guvernul va trebui să identifice resurse suplimentare pentru a putea susține consumatorii vulnerabili până la sfârșitul sezonului rece.
„Noi până la încheierea sezonului de încălzire trebuie să găsim acești bani. Situația chiar este destul de serioasă”, a declarat el.
În acest context, premierul Vasile Tofan poartă discuții cu partenerii externi pentru identificarea unor surse suplimentare de finanțare.
Scumpirile la energie se vor transmite în prețul alimentelor și serviciilor
Majorarea facturilor nu va fi singurul efect resimțit de populație. Victor Parlicov avertizează că scumpirea energiei și a carburanților va avea efecte asupra întregului lanț economic.
„Eu cred că da, vor crește și prețurile la produse alimentare, pentru că toate produsele astea participă la lanțuri logistice. Creșterea motorinei îi afectează, frigiderele, energia electrică îi afectează”, a explicat Parlicov.
Astfel, energia electrică mai scumpă înseamnă costuri mai mari pentru producători, comercianți și prestatorii de servicii, în timp ce motorina mai scumpă afectează transportul și logistica.
„Va fi un val inflaționist”, a avertizat fostul ministru.
Parlicov consideră că această inflație va fi în mare parte importată, motiv pentru care instrumentele monetare tradiționale nu pot elimina complet cauza scumpirilor.
„Inflația asta efectiv este importată. Nu avem soluții decât să găsim bani pentru a plăti compensații și să accelerăm programe de informare privind utilizarea rațională a energiei”, a spus acesta.
Junghietu: consumatorii trebuie să învețe să economisească energia
Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, susține că soluția nu poate consta doar în compensarea facturilor. Pe termen lung, reducerea consumului și eficiența energetică trebuie să devină parte din răspunsul statului și al consumatorilor la prețurile ridicate.
Ministerul lucrează deja la programe de eficiență energetică, inclusiv pentru blocurile locative, unde consumul de energie este foarte mare.
„Noi peste 50% de energie ca țară o consumăm în clădiri. Și proiectele de eficiență energetică în clădiri durează”, a explicat ministrul.
Junghietu a dat exemplul unui bloc din Bălți, renovat printr-un proiect-pilot, unde au fost aplicate mai multe măsuri de eficiență energetică.
„Eu cred că facturile vor fi cu vreo 60% mai mici decât la blocurile” care nu au trecut printr-un asemenea proces de renovare, a spus ministrul, referindu-se la efectul estimat al măsurilor de eficiență.
Potrivit lui, izolarea clădirilor și reducerea pierderilor permit economii indiferent de sursa de încălzire.
„Măsura de eficiență energetică îi permite economii de energie”, a explicat Junghietu.
Trecerea la încălzirea pe orizontală ar putea schimba modul în care sunt plătite facturile
O altă soluție discutată de autorități este modernizarea sistemelor de încălzire din blocurile locative și trecerea de la distribuția verticală la cea orizontală.
În cazul sistemului orizontal, consumul poate fi măsurat mai individual, iar proprietarii pot avea un control mai mare asupra cantității de energie termică utilizate.
„Nu o să plătești pierderile de nu știu unde, dar o să plătești efectiv cât vine pe contorul de energie termică. Asta este beneficiul trecerii la încălzire de pe verticală pe orizontală”, a declarat Junghietu.
Autoritățile spun că există deja finanțări pentru asemenea proiecte în Chișinău și Bălți. Sunt vizate aproximativ 1.700 de blocuri din Chișinău și peste 300 de blocuri din Bălți, însă implementarea proiectelor va dura mai mulți ani.
Economisirea energiei devine o necesitate, nu doar o recomandare
În condițiile unor tarife mai mari, reducerea consumului poate deveni una dintre puținele modalități prin care gospodăriile își pot limita facturile.
Autoritățile mizează, pe de o parte, pe compensații pentru familiile vulnerabile, iar pe de altă parte pe investiții în eficiență energetică, izolarea blocurilor și modernizarea sistemelor de încălzire.
Junghietu subliniază însă că aceste măsuri trebuie privite împreună. Majorarea tarifelor poate fi resimțită puternic de gospodării, dar reducerea consumului și eliminarea pierderilor pot diminua impactul asupra facturilor.
„Noi trebuie să recunoaștem că o creștere a tarifurilor la sursele energetice, la gaz, la energie electrică poate fi o provocare și poate fi simțită de multe familii în Republica Moldova”, a declarat ministrul.
Statul pregătește compensațiile pentru această iarnă
În paralel cu ajustările tarifare, Guvernul lucrează la mecanismul de compensații pentru sezonul rece.
„Obiectivul este ca compensația să ajungă la cei mai vulnerabili, la familiile care chiar nu o să poată să își permită aceste creșteri de tarif”, a spus Dorin Junghietu.
Detaliile privind valoarea compensațiilor, categoriile de beneficiari și perioada de înscriere urmează să fie anunțate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
Până atunci, mesajul transmis de autorități și experți este că iarna care vine va pune presiune nu doar pe bugetul statului, ci și pe bugetele familiilor. Facturile la energie și încălzire ar putea crește, iar scumpirea carburanților și a energiei se poate transmite ulterior în prețurile produselor și serviciilor.


