Între 6 şi 9 iunie cetăţenii UE îi aleg pe cei 720 de legislatori care vor forma Parlamentul European până în 2029. Numărul minim de locuri din fiecare ţară este de şase, iar cel maxim este de 96 - VIDEO

Legea electorală a UE prevede că alegerile pentru Parlamentul European au loc o dată la cinci ani, într-un interval de timp de patru zile. În acest an, începând de joi, 6 iunie, până duminică, 9 iunie, în 27 de ţări, în 24 de limbi oficiale, sunt aşteptaţi la vot în jur de 373 de milioane de europeni. Olanda va da startul alegerilor europene, pe 6 iunie, fiind urmată de Irlanda, unde votul are loc vineri, 7 iunie, şi de Letonia, Malta şi Slovacia, unde se va vota sâmbătă, 8 iunie. În Cehia, urnele vor fi deschise vineri şi sâmbătă, în timp ce în Italia se va vota sâmbătă şi duminică. Celelalte 20 de ţări ale Uniunii inclusiv România vor organiza alegerile europene duminică, 9 iunie.

Sylvian PLAZY, CORESPONDENT ASSOCIATED PRESS: “Votanții vor alege un total de 720 de membri ai Parlamentului European. Numărul de deputați aleși din fiecare țară depinde de numărul populației.” 

Nu pot exista mai mult de 96 şi nici mai puţin de 6 locuri pentru fiecare ţară. În prezent, Germania are cel mai mare număr posibil de reprezentanţi, cei 79 de eurodeputaţi francezi ocupând poziţia a doua, iar cei 76 de eurodeputaţi italieni poziţia a treia. În timp ce Luxemburg, Cipru și Malta vor avea doar câte șase fiecare. România va avea 33.

CÂŢI EURODEPUTAŢI ALEGE FIECARE ŢARĂ?

Germania: 96

Franţa: 81

Italia: 76

Spania: 61

Polonia: 53

România: 33

Olanda: 31

Belgia: 22

Grecia: 21

Cehia: 21

Suedia: 21

Portugalia: 21

Ungaria: 21

Austria: 20

Bulgaria: 17

Danemarca: 15

Finlanda: 15

Slovacia: 15

Irlanda: 14

Croaţia: 12

Lituania: 11

Slovenia: 9

Letonia: 9

Estonia: 7

Cipru: 6

Luxemburg: 6

Malta: 6 

Deși alegerile sunt numite europene la ele participă partide politice naționale, cum ar fi social-democrații germani sau conservatorii spanioli. Însă odată aleşi, majoritatea eurodeputaţilor aleg să devină parte a grupurilor politice transnaţionale. În Parlamentul 2019-2024 au fost șapte astfel de grupuri, care trebuie să conțină cel puțin 23 de eurodeputați din cel puțin șapte țări ale UE. Majoritatea ţărilor sunt organizate ca o circumscripţie unică, cum ar fi în România unde alegătorii aleg dintre aceleaşi liste de candidaţi. Există însă şi excepţii: Belgia, Irlanda, Italia şi Polonia îşi împart teritoriul în mai multe circumscripţii.

Potrivit unui sondaj recent, aproximativ 71 la sută dintre respondenți intenționează să voteze, iar acesta ar fi o cifră destul de bună, tinând cont că la alegerile din 2019, prezența la vot la nivelul întregii UE a fost de puțin peste 50 la sută.

Roberta METSOLA, PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI EUROPEAN: “Toți europenii vor trebui să aleagă direcția în care vor să meargă Europa și țara lor în următorii 5 ani. Vor trebui să-și aleagă ambasadorii, membrii Parlamentului European aleși care în numele lor vor sta în fotoliile din plenul din spatele nostru și vor decide asupra legislației, asupra problemelor care contează în viața de zi cu zi. “

Prezența la vot variază considerabil de la un stat membru la altul. În Belgia și Luxemburg, unde votul este obligatoriu, aproape 90% dintre alegători s-au prezentat în urmă cu cinci ani la secțiile de votare, în timp ce în Cehia au făcut acest lucru doar 28 la sută, iar în Slovacia, țara vecină, a fost un procent de doar de 22 la sută.

Roberta METSOLA, PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI EUROPEAN: “Mesajul meu este ca cel al Parlamentului european: crede și mergi la vot, altfel alții vor decide pentru tine. Fii mândru că Europa este casa ta, nu pierde asta!”