Primul ministru, intr-un interviu la Europa Libera, despre soarta aeroportului Chisinau, relatia cu finantatorii externi si criticile opozitiei.
Europa Libera: Cand am convenit despre acest interviu, am vorbit despre aeroport, haideti sa incepem cu aeroportul. Eu v-as intreba in felul urmator: faptul ca acolo si-a anuntat prezenta dl Goncearenko, din perspectiva guvernului, care, din ce am inteles, vrea sa rezilieze acest contract de concesiune pe care l-ati mostenit, e asa cum l-ati mostenit, e mai bine din perspectiva asta pentru guvern sau era mai bine daca acolo se afla acest Rothschild, britanicul Rothschild, care anuntase initial ca ar vrea sa preia actiunile Avia Invest?
Ion Chicu: „Nu are absolut nicio insemnatate cine se schimba in fondatorii unei companii offshore, care este fondator al companiei Avia Invest, care are contract de concesiune cu Guvernul Republicii Moldova. Repet: capitalul social al Avia Invest, unica compania cu care guvernul republicii are contract, este sechestrat. Deci, aici este pus sechestru de catre procuratura, nu pot avea loc modificari in fondatori aici. Ceea ce s-a vehiculat in presa, este schimbarea. Si in vara, de fapt, tot asa a fost - schimbarea fondatorului sau proprietarului unei companii din zona offshore, Komaksavia, ceva de genul acesta.
Acolo au loc tranzactiile, Sor vinde compania aceasta, pe urma o ia inapoi, chipurile i-a dat-o lui Rothschild, pe urma, chipurile i-a dat-o altcuiva. Aceasta nu schimba nimic in ecuatia relatiei dintre guvern si Avia Invest. Cine sunt proprietarii din offshore Avia Invest, pe noi mai putin ne intereseaza, noi nu avem relatii nici cu Goncearenko, nici cu aeroportul din Habarovsk, caruia in 2013 Guvernul AIE i-a cedat intr-un mod..., ca sa nu ma exprim, acest aeroport. Deci, noi nu avem relatii cu acele persoane interpuse, cine sta in spatele Avia Invest, cunoaste toata lumea cum a fost asa si sta. Noi avem relatii contractuale cu Avia Invest si, dupa cum am comunicat anterior, guvernul are doua cai de atac asupra acestui contract, pentru ca noi nu suntem satisfacuti si noi nu vrem sa continuam cu concesionarea mai departe. Prima calea de atac a fost declararea nulitatii insusi a contractului, pe baza faptului ca a fost incheiat ilegal. Guvernul precedent in august, daca nu gresesc, a actionat in judecata anume pe aceasta cale, ca contractul este nul. Am primit saptamana aceasta de la instanta, dupa patru luni, incheierea ca adresarea guvernului precedent nu este alcatuita conform legii, necarturar, cu alte cuvinte. A fost si o informatie de la ministrul justitiei. Instanta a solicitat Agentiei Proprietatii Publice sa modifice, sa scrie adresarea asa cum scrie, scuzati, cartea si legislatia. Vom face lucrul acesta imediat, saptamana viitoare, si inca o data vom ataca contractul pe linia ca este nul, ca este fraudulos. A doua cale de atac si posibilitatea de reziliere este evaluarea indeplinirii de catre Avia Invest a obligatiunilor de investitie, pentru ca in contractul de concesiune sunt conditii, este o anexa la acest contract, unde e scris foarte clar: prima etapa ce investitii trebuie sa faca din 2013 pana in 2015, a doua etapa, cand aeroportul, fluxul in aeroport atinge o cifra oarecare, ce investitii trebuie sa faca. Eu cand am vorbit ca Agentia Proprietatii Publice sa faca evaluarea in ce mod Avia Invest si-a indeplinit obligatiunile, asta am avut in vedere: verificati daca ei au facut investitiile. Informatia preliminara, ca si ieri am avut o discutie cu colegii, arata ca ei nu au facut investitiile respective, asa cum e prevazut in anexa. Aceasta ne da noua temei sa cerem de la aceasta companie rezilierea contractului. Da, procedura este lunga, procedura este complicata, dar asta nu inseamna ca noi ca guvern nu o sa facem lucrul acesta. Si inca o data: nu are insemnatate cine sta in Cipru in offshore-ul cela - Goncearenko, Rothschild, Rockefeller sau altcineva. Noi nu ii cunoastem si nici nu ne intereseaza. Avia Invest, companie inregistrata in Republica Moldova, are contract de concesiune cu guvernul, restul care stau in spate mai putin ne intereseaza. Raspunsul la intrebarea Dvs.: nu ne afecteaza deloc ca-i Rothschild sau Goncearenko, sau altcineva.”
Europa Libera: Plangere penala impotriva celor care au facut ca aceasta concesiune sa aiba loc are de gand cineva sa depuna?
Ion Chicu: „In cadrul investigatiei sau in cadrul examinarii in instanta a primei cai de atac, a ceea ce s-a intamplat, daca se demonstreaza ca contractul intr-adevar a fost fraudulos incheiat, vor urma mai departe actiunile respective. Eu nu sunt procuror, nu am asa atributii sa zic ca a incalcat sau nu a incalcat legea, din ceea ce avem noi informatia, noi consideram ca acest contract a fost incheiat in detrimentul intereselor Republicii Moldova. Chiar daca luam si taxa ceea de noua euro sau si alte taxe, comparam cu regiunea – este de doua ori mai mare si statul nu are nimic de la aceasta. Si daca in plus nici investitiile nu se efectueaza asa cum a fost intelegerea, este clar ca este totalmente in detrimentul statului. Noi nu avem de gand sa ne impacam cu aceasta situatie, altceva e ca speculatiile pe aceasta tema doar incurca la obtinerea unui rezultat pe care si statul, si, bineinteles, toata societatea il asteapta.”
Europa Libera: Ideea Dvs. cu celea doua aeroporturi suplimentare la Aeroportul International Chisinau, atunci cand ati prezentat ideea se pare ca nu aveati prea multe justificari economice. Acum le aveti?
Ion Chicu: „Nu stiu de ce va parea ca nu aveam atunci justificari si avem sau nu avem acum.”
Europa Libera: Intrebarea care se punea era: de unde pasageri mai multi?
Ion Chicu: „De unde pasageri mai multi? Uitati-va la dinamica pasagerilor, chiar si Aeroportul Chisinau a atins 2,8 milioane, deci, este, sunt rute noi se deschid, uitati-va doar, de exemplu, compania asta low-cost ungara, da? Deschide o data in luna sau o data in trei luni deschide rute noi, sunt pasageri, noi avem multi cetateni de-ai nostri care circula deja preponderent cu avionul, nu cu masinile, nu cu trenul, avem mai mare interes al cetatenilor straini care vin in Republica Moldova. Fara dezvoltarea acestei infrastructuri, nu putem spera la dezvoltarea sectorului turismului, chiar ieri am avut o sedinta la acest capitol. Secretul Georgiei ca au noua milioane de turisti pe an e foarte clar - au deschis multe rute low-cost, e suficient pe weekend sa vina strainii si e OK. Asadar, este argumentare economica, este un flux mare de pasageri. Plus la toate, uitati-va cum se dezvolta aeroporturile in regiune: acelasi Iasi, aceeasi Suceava, sunt mai multe. Noi avem informatia cati cetateni de-ai nostri utilizeaza aceste aeroporturi, este aceasta informatie si, daca comparam cu alte tari care au aceiasi parametri, doua-trei milioane, aceeasi Slovenie sau multe alte state au foarte multe aeroporturi regionale. Deci, noi avem argumentarea respectiva. Acum nemijlocit in ceea ce priveste doua aeroporturi la nord. Cunoasteti, este vorba de Marculesti si este vorba de Balti. Marculesti este o proprietate, un activ al statului, sunt necesare, dupa estimarile noastre, 60-70 de milioane maximum, pentru ca acest aeroport sa poata primi rute pentru pasageri. Este clar ca nu este vorba despre un aeroport gen Frankfurt sau chiar Chisinau, un aeroport regional, mic, low-cost, dar el poate primi pasageri, poate opera zboruri, fie charter, fie zboruri pentru companii low-cost, si este solicitare. Noi am analizat cati din nordul tarii, cati din partea Cernauti, Vinnita sau regiunile din Ucraina zboara pe la Iasi sau prin alte aeroporturi din regiune, aceasta ar fi posibil de atras acolo. Noi credem ca pana in iunie-iulie cu o investitie minora din partea statului acest aeroport poate sa primeasca rute, dar noi nu il privim pe el ca aeroportul principal in nordul tarii si nu avem de gand sa investim mult.”
Europa Libera: Deci, Baltiul?
Ion Chicu: „Noi privim Baltiul, acolo este o alta situatie, el din punct de vedere comercial este cu mult mai atractiv, este la traseu, este langa oras, este usor de ajuns si din Ucraina, si de peste tot, dar acolo trebuie investitii majore. Statul nu va face aceste investitii majore, acolo si pista nu corespunde, trebuie prelungita, si o infrastructura mai serioasa este necesara, de aceea noi am decis sa mergem pe calea parteneriatului public-privat cu acest aeroport. Si aici lucrurile sunt mai complicate, legislatia prevede in felul urmator, ca statul sa initieze un parteneriat public-privat pentru un activ oarecare, in primul rand trebuie sa faca un studiu de fezabilitate. Acest studiu de fezabilitate are mai multe obiective, dar principalul e sa estimeze cu ce intra statul in acest parteneriat. Deci, pana nu vom avea valoarea, sa zicem, estimarea aportului nostru in parteneriat, nu putem lansa concursul, sa zicem, de a invita si a desemna partenerul privat deja. Iar aceasta dureaza vreun an, poate un an si mai mult, insusi studiul de fezabilitate si concursul. Eu cred ca, daca ne miscam rapid, catre mijlocul anului 2021, noi putem lansa concursul sau chiar avea deja castigatorul concursului parteneriatului public-privat, care eventual ar veni, ar investi si ar dezvolta aceasta infrastructura. Nu este vorba despre o investitie a statului, avem interes pentru acest aeroport din diferite tari. Si turcii ne-au spus ca sunt interesati, si din alte tari. Iarasi, speculatiile ca se construieste pentru cineva nu au niciun temei.”
Europa Libera: Apropo, despre asta voiam sa va intreb, riscurile. Cei care invoca riscuri de securitate, ce-i cu ei, nu stiu despre ce vorbesc? Dvs. cum priviti?
Ion Chicu: „Dvs. probabil mai des si mai bine ca mine cititi presa, cunoasteti si puteti foarte bine caracteriza, sa zicem, eficienta unor comentarii, unor speculatii. Din pacate, aceasta este. Eu cred ca in tara la noi daca sunt doi-trei specialisti in domeniul aviatiei si care pot sa se pronunte competent pe acest subiect, inca e mult. De unde toti, multi ziaristi cu atata incredere in sine se pronunta asupra acestui sector ramane de vazut.”
Europa Libera: Eu vorbeam despre riscurile de securitate. Si aveti dreptate, cei care pricep cu adevarat in securitate tot sunt putini, dar ei, iata, invoca ca ar fi riscuri de securitate, „omuletii verzi”. Dvs. ati vazut aceste comentarii. Si de aceasta va intreb: ei, ce, nu inteleg ce se intampla?
Ion Chicu: „Haideti ca am auzit si eu istoria asta cu „omuletii verzi”, „albastri” sau nu stiu de care culoare. Ce, daca noi mai avem un aeroport, riscul ca „omuletii verzi” aterizeaza acolo este mai mare? De ce nu ar ateriza la Chisinau?”
Europa Libera: Explicatia este urmatoarea: se micsoreaza costurile, de exemplu, pentru o eventuala invazie de asta, neformala.
Ion Chicu: „Haideti sa fim seriosi, „omuletii verzi”, daca au de venit, dar asta e asa o discutie sterila, au de venit, ei aterizeaza unde doresc si pe Piata Victoriei daca doresc aterizeaza. Ce trebuie sa le faci aeroport ca ei sa vina? Sau unde au fost, ei au aterizat pe aeroporturi? Astea sunt discutii, stiti, asa, ca sa nu... Noi vorbim de lucruri serioase, vorbim de dezvoltarea infrastructurii Republicii Moldova. Ori fara infrastructura - fie drumuri, aeroporturi, cai ferate -, noi nu avem cum sa iesim din situatia in care suntem. Haideti sa fim oameni intelepti! Daca e vorba de securitate, cineva ce crede la modul serios ca noi o sa luptam acum cu nu stiu ce, cu parasutisti, cu desanti sau cu ce? Noi avem, bineinteles, acorduri, securitate, nu asa se apara tara cu... daca o sa mai deschidem o autostrada de opt benzi si acolo aterizeaza avionul. Despre ce discutam noi? Despre lucruri chiar uneori ilare, nu va suparati...”
Europa Libera: In acelasi context, aseara au fost doua emisiuni, care au creat stiri: una cu dl Michalko, ambasadorul Uniunii Europene la Chisinau; alta cu dl Sturza, fostul premier al Republicii Moldova. Despre dl Michalko o sa vorbim mai tarziu. Ambii v-au vizat si pe Dvs., si pe dl Dodon, dar as cita ceva ce a zis dl Sturza, a zis despre dl Dodon ca ar fi un agent al Rusiei si ca ar indeplini comenzile Kremlinului. Dvs. cand auziti...
Ion Chicu: „El a spus ca Dodon construieste aeroportul la Balti ca sa aterizeze „oamenii verzi”?”
Europa Libera: Nu despre aeroport era vorba. Era vorba, in general, despre relatia cu Rusia. Si vreau sa va intreb: Dvs. cand auziti astfel de aprecieri, cum va simtiti?
Ion Chicu: „Mi-e mila de oameni care au avut o cariera politica, un business de apreciat si la o varsta oarecare ajung sa vorbeasca in asa hal. Mi-e mila.”
Europa Libera: Nu va simtiti cumva parte dintr-un guvern, niste autoritati care ar fi cumva subordonate Kremlinului?
Ion Chicu: „Ii tot de acolo, din opera cu „oameni verzi”, cu aeroporturi noi, credeti-ma.”
Europa Libera: Asa, am inteles. Dl prim-ministru, Dvs. de cand ati venit in fruntea guvernului, ati lansat foarte multe initiative sociale impreuna cu colegii Dvs. de la parlament, de la presedintie, ajutati-ne sa le enumeram.
Ion Chicu: „Daca doriti un numar exact, mi-e greu sa le spun, le voi spune doar pe cele mai importante.”
Europa Libera: Cred ca nu conteaza numarul exact, dar sa le enumeram.
Ion Chicu: „In primul rand, vorbim despre continuarea implementarii reformei salarizarii in sectorul bugetar. Cunoasteti, in 2018 parlamentul a aprobat Legea 270, eu eram chiar printre acei care au promovat-o. Am schimbat radical sistemul de salarizare in sectorul bugetar, erau cateva legi care reglementau salarizarea la judecatori, procurori, functionari si restul sectorului bugetar. Noi i-am unit pe toti intr-o lege si, cand mergem cu modificari ale salariului, se schimba la toti. Deci, majorarea salariului nu mai depinde de capacitatea de lobare a unuia sau altuia in parlament. Cum era inainte? Trebuie pentru procurori sa majoram, ca ei sunt ai nostri; pentru judecatori, ca... Acum noi nu mai avem asa ceva, noi avem o valoare minima de referinta, care o pui jos, a fost 1.500 in 2019 si 1.650 in 2020. Am majorat cu 10% si de la aceasta valoare, utilizand coeficientii pentru fiecare clasa de salarizare, calculezi de la cel mai mic pana sus, pana la presedintele tarii. Asta-i logica. In 2020, prima ce am facut – am majorat cu 10% valoarea aceasta minima de referinta, ceea ce inseamna automat o majorare a salariului cu 10% in mod standard. Avem categorii pentru care mai mult s-a majorat, pentru ca am operat si modificari in Legea 270. De exemplu, am modificat clasele de salarizare pentru profesori la diferite niveluri de studii: prescolar, gimnazial si liceal. Daca pana acum erau diferite, era clasa 52, 54, 56, acum toti sunt la 56, deci i-am majorat. Mai sunt cateva modificari acolo, deci, prima ce s-a facut – s-a majorat in 2020 salariul pentru bugetari. Salariul nou va fi primit in februarie deja pentru ianuarie mai mult. Asta este cel mai important, pentru ca vizeaza 200.000 de persoane din educatie, medicina, cultura etc. Saptamana viitoare in sedinta de guvern vom aproba si majorarea pentru medici, pentru ca cunoasteti ca cea mai mare parte dintre medici, personalul medical se finanteaza din Casa Nationala de Asigurari in Medicina. Si acolo majoram cu 10%, pentru toti. Aceasta a fost stabilit in cadrul de cheltuieli pe termen mediu mai inainte si noi mergem treptat cu aceasta. Asta este prima si cea mai importanta, in opinia mea. Doi: indexarea pensiei de doua ori pe an. Cunoasteti ca noi la 1 aprilie deja de multi ani indexam la media pe inflatie pe ultimii trei ani, iata, a fost initiativa presedintelui ca din octombrie 2020 sa indexam si a doua oara. In anul 2020 vom indexa pentru toti pensionarii care au o pensie pana la minimumul de existenta pentru pensionari – 1.726 de lei. Ulterior, in functie de posibilitatile bugetului, acest plafon o sa-l majoram, ca sa beneficieze si acei care au 2.000, 3.000 de lei pensia; nu o sa indexam de doua ori pe an pensiile exagerate, pentru ca sunt multe care trec de 5.000, 6.000, 7.000, sunt si din astea. Acolo nu o sa indexam, dar la persoanele care au cele mai mici venituri sub forma de pensii o sa indexam de doua ori pe an. Asta a fost a doua. A treia: vorbim despre acea restabilire, sa-i zicem, sau, mai bine zis, introducere a echitatii in cazul decesului prematur al persoanei care a iesit la pensie, a iesit la pensie la 63 de ani, de exemplu, si, din pacate, la 64 a decedat. Toata viata a contribuit la bugetul asigurarilor sociale de stat, cand sa ajunga sa primeasca pensia, din pacate, a plecat. Noi am introdus aceasta perioada garantata de cinci ani, cand, in cazul decesului, sotul sau sotia care ramane in viata primeste acea pensie. Aceasta este asa, o inovatie, sa zicem, pentru noi si eu cred ca este si o echitate din partea statului, si o incurajare a scoaterii salariului din plic, pentru ca oamenii au sa inteleaga, uite, creste perioada cand pot beneficia, si asta-i un indemn in plus. Mai sunt si altele: pentru persoanele cu dizabilitati s-au schimbat multe; veteranii, apropo, care a fost o actiune saptamana trecuta si am inteles ca o sa fie si zilele astea. Deci, 26.000 de veterani, deja de multi ani, eu cred ca de mai mult de 20 de ani, primeau o indemnizatie lunara de 100 de lei, nu s-a schimbat timp de cred ca 15 ani aceasta indemnizatie. Noi acum am venit cu majorarea pana la 500 de lei a acestor indemnizatii, prima perioada a acestui an va fi pana la 300 de lei, pe urma o sa mergem pana la 500. Da, nu-i o crestere mare de la 100 la 300, dar noi vorbim in procente, este vorba de o crestere de 300% la suma aceasta. E mult, e putin, asta e alt lucru, dar e vorba despre 26.000 de persoane. Si cand o sa vedeti costurile... Si mai sunt, mai sunt.”
Europa Libera: Si in afara de asta ati mai dat ajutoare de Craciun, 700 de lei, la cei mai saraci. Eu as vrea sa va intreb: iata, cand decideti lucruri din astea, n-aveti totusi sentimentul ca nu asta e nevoie de facut pentru acesti pensionari, pentru paturile sarace, nu sa le dai o data de Craciun, dar sa-i asiguri cu niste venituri decente ca ei sa nu aiba nevoie de aceste cadouri de Craciun?
Ion Chicu: „E clar ca ne dorim si facem pasii respectivi pentru a consolida baza de stat, pentru a creste economia si a majora substantial pensiile, ca sa nu venim cu cadourile acestea o data sau de doua ori pe an, dar haideti acum cu Dvs. sa ne ducem la 600 si ceva de mii de beneficiari ai acestui suport de 700 de lei si sa-i intrebam in ochi: „V-au prins bine acesti 700 de lei sau nu v-au prins bine?”.”
Europa Libera: Vor zice, cu siguranta, ca da, dar...
Ion Chicu: „Da, nu este tocmai abordarea care ar trebui sa fie, dar noi reiesim din realitati.”
Europa Libera: Deci, recunoasteti ca nu-i chiar bine?
Ion Chicu: „Noi trebuie sa reiesim din realitati, nu din ceea ce stim ca ar trebui sa fie, da? Pentru ca, pana vom ajunge la o economie dezvoltata care sa genereze aceste venituri suficiente pentru pensii suficiente, care niciodata n-au sa ajunga, uitati-va in Franta, uitati-va peste tot ce se face, ii blocata tara de pensionari, nimanui nu-i ajunge, dar pana vom ajunge la nivelul respectiv, trebuie sa vii sa ajuti oamenii acestia. E iarna, is sarbatori si 700 de lei, daca am putut sa le identificam in buget, le-am dat. Nu vom putea, credeti-ma, daca avea sa fie vreun pericol sau risc, nu aveam sa le dam. Aceasta este. Da, este o masura extraordinara, eu nu-s adeptul derogarilor, masurilor extraordinare, dar pana vom ajunge la nivelul la care ne permitem doar masuri care se incadreaza perfect in teoriile respective, pana atunci trebuie sa venim cu acesti pasi.”
Europa Libera: Sa vorbim despre alte programe. Marti, cand in prezenta presedintelui Igor Dodon ati lansat aceste noi programe – cu apeducte, cu gunoisti, cu iluminat public etc. –, ati spus ca „noi stim de unde sa luam banii”. De unde, dle prim-ministru, pentru ca e clar ca trebuie sa-i luati din alta parte, pentru ca nu i-ati programat in buget?
Ion Chicu: „Vorbim de miercuri dimineata asta a fost, nu marti.”
Europa Libera: Da, pardon.
Ion Chicu: „Haideti sa le luam pe rand. Au fost in linii mari patru initiative. Este vorba de infrastructura drumurilor. Noi despre drumuri am vorbit, de unde bani pentru infrastructura. Deci, o parte din extern – pentru drumurile nationale; in ceea ce vorbim pentru localitati, pentru ca programul acesta vizeaza, in primul rand, localitatile, noi am prevazut in bugetul pentru anul 2020 2,7 miliarde de lei la fondul rutier, fata de 1 miliard 24 in 2019. Inca o data: 1 miliard 24 fata de 2 miliarde 700. Iata, o buna parte din acesti bani vor merge pentru reparatia drumurilor in localitati. Deci, asta-i acoperirea pentru prima initiativa. Doi: aprovizionarea cu apa. Aprovizionarea cu apa, cunoasteti foarte bine, in primul rand, si aici, fiindca l-ati pomenit si pe dl Michalko, avem suportul foarte mare si suntem foarte recunoscatori partenerilor, Uniunii Europene, Germaniei, Statelor Unite si multor, multor altor state care investesc, sustin financiar anume aceste proiecte. Avem Cahul, avem Ungheni, mai multe proiecte de aprovizionare cu apa. Numai la Cahul 23 de milioane de euro nemtii, prin banca respectiva de dezvoltare, ii investesc. Deci, este partea aceasta financiara, bineinteles, noi trebuie sa contribuim si o sa contribuim; este si partea de fond ecologic pe care noi sustinem financiar aceste proiecte de aprovizionare cu apa si, plus la toate, din ceea ce vom atrage pe extern tot acolo se duce. Pentru ca ieri m-am intalnit cu primarii din Hancesti si Leova, de exemplu, imi spune ca in Hancesti, in orasul Hancesti doar 30% din locuinte sunt conectate la canalizare. Este un oras mare. Va dati seama ce dezastru este acolo? Deci, noi nu putem merge mai departe, daca nu construim infrastructura de aprovizionare cu apa si canalizare. Declaratia ca o sa aducem cetatenii nostri acasa, fara ca sa le dam macar apa la gospodarie, este nici nu vreau sa zic ca utopie, este o sfidare. Nu vine omul din Italia sau din Europa inapoi acasa daca nu are apa la robinet. Haideti sa constientizam lucrul acesta, pentru aceasta o sa atragem bani. Al treilea program: iluminarea localitatilor. El merge in linii mari, dar merge individual pe primarii, prin Fondul pentru Eficienta Energetica, pe unde mai gasesc ei niste bani si fiecare procura echipamentele aceste de iluminat, plafoane, cum le mai zic, deci, procura cate 2-3. Bineinteles, cand cumperi mai putine, ele-s mai scumpe, noi vrem sa facem centralizat, odata cumpara guvernul, facem acum evaluarea in toate localitatile, cat trebuie pentru aceasta iluminare si o sa le procuram odata, centralizat, este Fondul pentru Eficienta Energetica, mai gasim bani pentru aceasta.”
Europa Libera: Deci, nu soldurile? Dar opozitia zice ca ati luat soldurile, cele un miliard care s-au acumulat, n-au fost cheltuite de autoritati, pentru ca au vrut sa mai obtina niste bani...
Ion Chicu: „Haideti sa finalizez cu toate. Am spus cu iluminarea, ii clar de unde. Si ramane proiectul 4, cel cu deseurile. Deci, gestionarea deseurilor solide este proiectul semnat cu Banca Europeana de Constructie si Dezvoltare (BERD) si cu Banca Europeana de Investitii (BEI) de 100 de milioane de euro. Ii semnat vara trecuta, dar noi discutam despre acest proiect inca de vreo trei ani. Este clar deja care sunt componentele, cum vom procesa acest gunoi. Si iarasi, si aici s-au facut multe speculatii. Dar haideti sa depasim speculatiile, pentru ca altfel n-o sa mai facem nici drumuri, nici alte lucruri.”
Europa Libera: Umblati la solduri?
Ion Chicu: „Soldurile... Mie imi e rusine sa raspund la intrebarea aceasta. Eu, de fapt, am reactionat. Mi-a scris domnul primar din Stefan Voda, tot ingrijorat, si zice: Uite, am auzit asa o prostie, dar d-lui cunoaste in finantele publice destul de bine, fiindca este si membru CALM, zice: in cadrul CALM-ului se discuta ca guvernul va lua banii din solduri. El singur a spus ca-i prostie. Zic, bine, bineinteles ca-i o prostie, pentru ca noi avem legi in tara asta si finantele publice, soldurile autoritatilor publice acestia-s banii lor. Intelegeti cum? Nu poate guvernul sa ia banii din fondul lor fara ca sa mearga sa schimbe legislatia. Adica, eu trebuie sa merg in parlament, sa rog parlamentul sa schimbe legislatia, inclusiv despre finantele publice locale si sa-mi permita interventia la miliardul lor? Cum va imaginati asta, pentru ca fara Legea bugetului nu poti cheltui niciun banut? Da, guvernul nu poate cheltui. Logica este urmatoarea, ordinea este urmatoarea: se aproba Legea bugetului de stat si atunci incepi a cheltui; ca sa iei acesti bani, trebui sa modifici tot sistemul. Cum isi imagineaza cineva ca noi putem sa luam banii acestia din sold? Nu pot comenta asa ceva...”
Europa Libera: Deci, n-o sa umblati la solduri?
Ion Chicu: „Intrebati vreun primar daca cineva i-a luat banii din solduri. Daca gasiti vreunul, atunci eu...”
Europa Libera: Sa vorbim despre FMI. Cel mai probabil va fi o pauza in programul cu FMI, nu?
Ion Chicu: „Ati discutat cu FMI si v-au spus acest lucru?”
Europa Libera: Va intreb pe Dvs.
Ion Chicu: „De ce spuneti ca „cel mai probabil”?”
Europa Libera: Pentru ca ati vorbit Dvs. despre pauza.
Ion Chicu: „Nu, eu am vorbit ca acest scenariu nu-l excludem in cazul in care conditiile care vor fi, pot sa zic, impuse de FMI tarii, nu vor fi in interesul tarii. Atunci cand eu sau noi o sa consideram ca ele nu sunt in interesul tarii, noi n-o sa acceptam conditiile respective si vom lua o pauza, dar eu cred ca este posibilitate de negociat, noi continuam discutiile cu FMI-ul, tocmai de atata ei si vin acum, pentru ca, daca nu erau discutii si nu era dorinta de a finaliza cu succes acest program, ei nu veneau. Deci, ei au sa vina acum; eu m-am intalnit alaltaieri cu dl Tulin, reprezentantul FMI, am discutat despre viziunile lor asupra programului respectiv, care se finalizeaza la 20 martie si incepem a discuta si despre un program nou. Daca vin cu conditii...”
Europa Libera: Dle prim-ministru, Dvs. ati anuntat o multime de lucruri care presupun costuri, fara sa conveniti cu FMI, cu care aveti un program. Si Dvs. acum credeti ca FMI va inghiti toate acestea, iata, pensii de urmas, toate lucrurile astea care impovareaza bugetul?
Ion Chicu: „Dvs. sunteti un ziarist foarte bine initiat in economie si finante. Daca faceti declaratiile respective, trebuie sa cred ca urmariti un scop. Eu v-am spus: tot ce este prevazut, toate initiativele respective sunt prevazute in buget, sunt discutate si se incadreaza in parametrii pe care i-am discutat cu Fondul Monetar International. Noi nu am facut niciun pas pana acum care ar compromite colaborarea noastra cu FMI-ul.”
Europa Libera: Dar daca o sa faceti in infrastructura cheltuielile despre care vorbiti, doar atunci ar putea interveni problemele?
Ion Chicu: „O sa discutam. Eu am spus ca sunt doua riscuri majore pentru continuarea programului cu FMI. Primul: ceea ce spuneti Dvs., in cazul in care ei nu sunt flexibili si nu accepta majorarea parametrilor respectivi de investitii in infrastructura, noi n-o sa continuam cu dansii.”
Europa Libera: Dar cum ar putea sa accepte, daca Dvs. ati pus acolo un credit iluzoriu de la Rusia?
Ion Chicu: „Pentru ca sunt exemple si multe tari au facut lucrul acesta. Credeti-ma, eu un pic am muncit si la Banca Mondiala si cunosc lucrurile, credeti-ma. Deci, se poate de facut, trebuie de argumentat, de aratat care e efectul economic, cum banii vin in tara, cum... Deci, nu vorbiti lucruri pe care nu le cunoasteti.”
Europa Libera: Dvs. o sa aratati creditul rus, iar asupra acestui credit inca nu a aveti nicio garantie.
Ion Chicu: „Deci, Dvs. poate pretindeti ca cunoasteti multe sau cunoasteti, dar nu vreti sa recunoasteti unele lucruri. Creditul rus si sursa de finantare, asta inca nu inseamna ca banii acestia-s cheltuiti. Acesta nu-i un pericol pentru sustenabilitate. Eu am spus lucrul acesta. Deci, noi cu FMI-ul o sa discutam acest aspect. Nu cred ca vom avea mari probleme, dar eu am spus ca, daca vor fi, noi n-o sa acceptam mai departe, o sa luam o pauza. Este un proces normal. Programul respectiv o sa-l finalizam. Primul risc, cum am spus, flexibilitatea; al doilea risc – insistenta FMI-ului de a majora tarifele la gaz pe intern. Daca se insista, noi nu continuam cu FMI-ul. Aceasta este pozitia guvernului, care si-a asumat o raspundere, si eu raspund de aceasta.”
Europa Libera: Dar de ce ar insista FMI pe aceasta majorare?
Ion Chicu: „Sunt mai multe motive de ce ar insista. N-as vrea sa intru in detalii pana cand nu vin ei si discutam mai departe in cadrul negocierilor, ca sa nu afectam procesul de negocieri.”
Europa Libera: Daca intervine o pauza in relatia cu FMI, asta va insemna ca nu veti primi bani de nicaieri?
Ion Chicu: „Nu este adevarat! Ce inseamna ca nu vom primi bani de nicaieri?”
Europa Libera: Nu ati auzit ce a spus dl Michalko aseara?
Ion Chicu: „Dl Michalko a spus ca acordarea asistentei macrofinanciare de la Uniunea Europeana, inclusiv partea de credit este in dependenta de indeplinirea conditionalitatilor pe care si le-a asumat guvernul. Si sunt mai multe. Pentru transa doi noi mai avem doua - una este aprobarea Legii achizitiilor publice pentru utilitati, pe care deja am aprobat-o in guvern. Si a doua – combaterea spalarii banilor, pe care vom aproba-o daca nu miercurea viitoare, in cealalta sedinta si in februarie, sper, parlamentul sa le aprobe. Deci, cu aceasta toate conditionalitatile stipulate expres in obligatiuni pentru transa a doua vor fi indeplinite. D-lui a spus ca mai sunt si niste conditii generale. S-a referit, in primul rand, la asigurarea democratiei si statului de drept, combaterea coruptiei s.a.m.d., ceea ce o sa facem, mergem, vedem, ramane Uniunea Europeana sa aprecieze eforturile noastre si a doua – existenta programului cu FMI. Deci, existenta programului cu FMI vizeaza anume asistenta macrofinanciara, nu vizeaza de nicaieri, cum ati spus Dvs., da, deci, noi surse putem atrage, din mai multe mijloace, mai multe surse.”
Europa Libera: De unde? Daca nu da FMI banii, nu vine transa a doua si a treia de la Uniunea Europeana, 50 de milioane de la Banca Mondiala?
Ion Chicu: „De la FMI noi bani mari nu asteptam, de aceea nu trebuie… A treia nu o asteptam… Care 50 de milioane?”
Europa Libera: Care trebuie sa ii negociati.
Ion Chicu: „In primul rand, nu-s 50, dar is 30. In al doilea rand, nu trebuie sa consideram ca noi nu vom avea programul cu FMI. Inca o data va spun, astea-s dorinte, poate speculatii, inclusiv ale Dvs., dar noi vom face tot ce-i posibil…”
Europa Libera: Dvs. chiar vreti sa spuneti ca FMI va accepta surse incerte de finantare a deficitului?
Ion Chicu: „Noi trebuie sa acceptam, nu FMI. Deci, noi suntem statul care decidem – angajam sau nu! FMI este doar unul dintre partenerii nostri si nici Banca Mondiala, nici FMI nu dicteaza.”
Europa Libera: Da, e adevarat, dar daca o sa zica ca aici nu avem siguranta ca puteti…
Ion Chicu: „Deci sunt partenerii nostri cu care noi o sa discutam, dar nu impun ei regulile jocului in Republica Moldova, asta sa intelegeti.”
Europa Libera: Sa vorbim in continuare despre ceea ce era numit „scheme”, ca sa zic asa, de vechiul guvern. Vreau sa va intreb despre Calea Ferata…
Ion Chicu: „De vechile guverne, ca o sa inteleaga lumea ca-i vechiul guvern.”
Europa Libera: Da. Despre Calea Ferata vreau o singura intrebare. Dl Branzan, fostul ministru al economiei, a facut mai multe declaratii legate de aceasta intreprindere de stat si in mare ceea ce spunea d-lui era ca aceasta intreprindere finanta cu un comision acolo, absolut ilegal, finanta partidul de guvernare si a zis d-lui ca a incercat sa strice aceasta schema. Ce se intampla mai departe?
Ion Chicu: „Cate luni a fost domnul acesta ministru?”
Europa Libera: Ca si tot guvernul.
Ion Chicu: „ Mai mult de 100 de zile? Dvs. aveti macar un document de la domnul respectiv in care arata schema, pentru ca el pretinde ca-i mare economist, el a aratat macar de la A pana la Z o schema?”
Europa Libera: Deci, nu-l credeti?
Ion Chicu: „Eu cred ca sunt scheme in intreprinderile de stat si eu de aceea vreau sa privatizam mai repede tot, pentru ca, am spus, privatii mai bine gestioneaza si, in al doilea rand, se schimba guvernele, vin unii, vin altii, fiecare au optiunile lor. Noi trebuie sa privatizam activele statului care nu trebuie sa ramana la stat, da? Dar cand iesi si speculezi, nu esti doar politician sau nu stiu ce fara raspundere, esti un coscogeamite ministru al economiei venit de la Harvard si tu cinci luni spui societatii ca ai scheme, scheme, scheme si n-ai aratat macar una... Arata, dle, CFM a dat bani lui acela, a dat firmei respective, ca asta se face usor prin audit. Ati vazut vreunul? Eu nu am vazut, desi eu sunt sigur ca acolo sunt. De aceea am si schimbat conducerea, de aceea si incepem acum sa facem ordine acolo, cum am facut la Moldova-Gaz. Dvs. stiti de ce Moldova-Gaz nu a inregistrat in 2019 macar un cent datorie la Gazprom?”
Europa Libera: De ce?
Ion Chicu: „Macar ca preturile au fost mari si tariful nu? De aceea ca pe intern dl Ceban de cand a venit a identificat 200 de milioane de lei care erau, asa, cheltuiti artificial. Toti acestia au fost achitati Gazprom-ului. Deci, nu are macar un cent datorie pe 2019, desi vaicareala e din mai, ca trebuie sa majoram tarifele, ca altfel nu putem plati. Asa se face ordine, nu prin declaratii la televizor. Mai departe…”
Europa Libera: Metalferos.
Ion Chicu: „Metalferos, ca voiam sa ajung aici. Cand demonopolizati, cand faceti? Dvs. cunoasteti ca noi am demonopolizat piata? Dvs. cunoasteti ca sunt companii care au deja licenta pentru aceasta? Stiu jurnalistii despre asta?”
Europa Libera: Da, stim, dar…
Ion Chicu: „Iata eu va invit saptamana viitoare…”
Europa Libera: ...din ce inteleg eu, lucrurile s-au produs cumva in mod firesc, dupa fuga dlui Vlad Plahotniuc.
Ion Chicu: „Firesc, nefiresc, deci, piata este liberalizata. Eu am vorbit la subiectul respectiv si cu dl ambasador Michalko saptamana trecuta, pentru ca erau niste semnale ca au impedimente in activitate acesti agenti economici. Eu pentru saptamana viitoare i-am invitat pe toti la mine, cu exceptia Metalferos. Eu personal vreau sa vorbesc cu fiecare cetatean care are licenta respectiva, sa-mi spuna ce il incurca in activitate, sa vad personal eu. Imi pare ca pe marti sau pe miercuri e pusa sedinta respectiva. Daca aveti interes, veniti! Cu fiecare o sa discut. L-au oprit pe unul in drum la Criuleni sau nu stiu unde era la Orhei, acolo, ca era supraincarcata masina si deteriora drumul. Nu i-a placut, s-a plans, dar eu vreau sa intreb ce-i incurca pe ei sa activeze, odata ce va fi liberalizata piata aceasta in sensul larg al cuvantului si realmente nu o sa mai fie probleme cu Metalferos. Ce a fost pana atunci, pana in iunie sau pana in septembrie, e altceva. Eu vreau sa raspund de ce fac eu acum, credeti-ma…”
Europa Libera: Cetatenie contra investitii, ce o sa faceti cu acest program? De ce ati decis, apropo, sa continuati acest moratoriu, de ce n-ati luat decizia acum?
Ion Chicu: „Trebuie sa recunosc ca eu nu am avut inca formulata o decizie la aceasta problema si am purces la prelungirea moratoriului, o spun onest cum este, nu aveam formulata opinie, nu pot lua nicio decizie acum de inchidere totala, dar nici sa-l prelungesc pe mult timp. Mi-au mai trebuit inca doua luni sa discutam inca o data cu totii, sa estimam care sunt riscurile, ca, daca il inchizi acum, sunt riscurile acelea cu patru milioane de euro, care-s acumulate. Si eu nu-s sigur ca programul acesta este asa cum il descriu unii, mie imi trebuie un pic mai mult timp. Nu a fost, din pacate, timp in perioada pana in decembrie sa ma preocup de acest program, asa cum imi place mie.”
Europa Libera: E adevarat ca dl Ceaika s-a inscris in lista celor care ar vrea sa obtina cetatenie?
Ion Chicu: „Eu nu-l cunosc nici pe Ceaika, am inteles si acesta, cum ii spuneti Dvs., Goncearenko am inteles ca s-a inscris, nu stiu ce.”
Europa Libera: Da.
Ion Chicu: „Eu nu am informatia respectiva. Recunosc, eu inca nu am ajuns la acest subiect asa, detaliat, cum imi place mie, la Ministerul Finantelor.”
Europa Libera: Duty-free-urile, ce faceti cu ele? Mai ales cu cele de la intrare in tara?
Ion Chicu: „Duty-free-urile... Cunoasteti foarte bine ca, incepand cu 1 ianuarie 2020, pe sensul de intrare, magazinele respective pot vinde produsele accizate doar cu achitarea accizelor. Aceasta lege a fost inca in iulie aprobata, apropo, eu le-am sugerat aceasta, ca nu intelegeau ce sa faca cu ele. Problema este ca noi le-am inchide, dar este licenta eliberata pana in 2022 agentului economic. Daca ii iei licenta, risti sa fii actionat in judecata si sa achiti prejudicii. Am mers pe formula respectiva, OK, sunteti, chipurile, duty-free. Dar interesul duty-free-ului in ce consta? Anume acesta-i: bauturile alcoolice si tigarile sa le vanda fara accize, acesta-i tot sensul la duty-free. La intrare, fiti buni si achitati accize! Si asa va fi, ei deja achita. Am vazut speculatii de-ale unor specialisti, unii din parlament se indigneaza de ce nu este timbru de acciz. Pai consultati legislatia! Nu este absolut necesar de pus timbru de acciz pentru magazinele respective. Deci, conform legislatiei, la data de 10 a lunii urmatoare, agentul economic prezinta declaratia pe vanzarile produse, accizate si achita impozitul respectiv. Acolo este post fiscal, acolo se urmareste tot. Fiti siguri ca legislatia se implementeaza. O sa ajungem, cu Doamne ajuta, in 2022, cand expira licentele respective si atunci noi o sa luam alti pasi. Pana atunci noi nu putem sa facem lucrul acesta, ca la primul arbitraj si de la noi chiar, noi pierdem ca guvern, noi i-am ingradit dreptul businessului, aceasta este.”
Europa Libera: Pe final, dle prim-ministru, am lasat acest subiect. De ce ati reusit sa-i antagonizati atat de mult pe cei de la Bucuresti?
Ion Chicu: „Cine-s cei de la Bucuresti, daca nu-i secret?”
Europa Libera: Uitati-va, Guvernul Maiei Sandu avea un angajament cu ei sa primeasca 100 de milioane de euro, deci era limpede ca lucrurile erau foarte bune in aceste relatii.
Ion Chicu: „Guvernul Maiei Sandu nu avea sa primeasca aceste 100 de milioane de euro.”
Europa Libera: Nu putem sti. Acum, uitati-va...
Ion Chicu: „Eu stiu mai bine!”