Curtea Constituțională a admis sesizarea depusă de ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, și a declarat neconstituționale mai multe prevederi din Legea privind statutul juridic special al UTA Găgăuziei și din alte acte normative care reglementează organizarea alegerilor în autonomie. Hotărârea Curții Constituționale este definitivă, nu poate fi atacată, intră în vigoare la data adoptării și urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.

Dominica MANOLE, PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE: „Se declară neconstituționale textul și aprobarea componenței Comisii Electorale Centrale pentru efectuarea legilor din articolul 12 al. 3, litera D, precum și articolele 19, 22, 23 și 24 din Legea numărul 344, din 23 decembrie 1994, privind statutul juridic special al Găgăuziei. Textul la propunerea guvernatorului Găgăuziei și cu acordul adunării populare a acesea, din articolul 7, litera E, din Legea numărul 320, din 27 decembrie 2012, cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului.

UPDATE 15:05 Se admite sesizarea depusă ministrul Justiției, Cojuhari Vladislav. 

UPDATE 15:00 Ședința a început.

Marți, Curtea Constituțională a început să examineze sesizarea ministerului Justiției privind organizarea alegerilor în Găgăuzia. Judecătorii au decis însă să analizeze împreună și o sesizare depusă de Adunarea Populară a Găgăuziei, care contestă unele prevederi din noul Cod electoral.

Avocatul din partea Adunării Populare de la Comrat împreună cu vicepreședintele instituției, Gheorghe Leiciu, au venit la ședința de marți cu două cereri prin care au solicitat ca examinarea sesizării ministerului justiției să fie suspendată. În prima dintre ele, aceștia au cerut ca textul sesizării să fie trimis mai întâi pentru analiză Comisiei de la Veneția.

În cea de a doua cerere, autoritățile din autonomie au solicitat ca mai întâi să fie analizată sesizarea depusă de Adunarea Populară privind verificarea constituționalității unor prevederi din codul electoral al Republicii Moldova. Mai exact, este vorba de denumirea organului local electoral, de fapt discrepanța care a dus la amânarea repetată a scrutinului pentru alegerea noii componențe a Adunării Populare.

Completul Curții Constituționale a respins cele două cereri și a decis anexarea sesizării din partea autorităților găgăuze la cea de la ministerul justiției. Așa că timp de două zile, marți și miercuri, magistrații Curții și-au propus să le examineze pe ambele și să vină ulterior cu decizia finală. Tot marți a fost dezbătută sesizarea depusă de ministerul justiției, care a solicitat să fie verificat statutul special al Autonomiei în organizarea scrutinelor locale.

Vineri, deputații Adunării Populare din Autonomia Găgăuză au stabilit data de 15 noiembrie pentru alegerile regionale, în ciuda disputelor dintre Comrat și Chișinău privind organizarea scrutinului. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, însă alegerile au fost amânate de mai multe ori, după ce instanțele au anulat deciziile privind constituirea organului electoral al autonomiei.