Președinta Curții Constituționale, Dominica Manole, a venit cu explicații după ce Înalta Curte a declarat neconstituționale mai multe prevederi din legislația care reglementează statutul juridic special al UTA Găgăuzia și organizarea alegerilor regionale. Potrivit magistratei, hotărârea nu limitează autonomia regiunii, ci stabilește limitele constituționale ale atribuțiilor autorităților locale și ale statului Republica Moldova.
Decizia Curții a fost pronunțată în urma examinării a două sesizări – una depusă de Ministerul Justiției, iar alta de Adunarea Populară a Găgăuziei. Prima viza mai multe prevederi din legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, legea cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, precum și unele norme din Codul electoral.
Potrivit Dominicăi Manole, Ministerul Justiției a contestat prevederi care ofereau Guvernatorului Găgăuziei sau Adunării Populare atribuții în procedurile de numire sau eliberare din funcție a unor persoane din instituții ale statului, inclusiv din domeniul justiției, afacerilor interne și securității.
„Curtea a admis că instituirea unor mecanisme prin care o autoritate locală participă la configurarea unor funcții aparținând autorităților naționale afectează delimitarea constituțională a competențelor între nivelul central și cel local și pune în discuție limitele autonomiei prevăzute de Constituție”, a declarat Dominica Manole.
„Într-un stat unitar nu există mai multe centre de exercitare a suveranității”
Președinta Curții Constituționale a subliniat că statutul autonomiei Găgăuziei trebuie interpretat în limitele Constituției Republicii Moldova, care definește țara drept un stat unitar.
„Caracterul unitar al statului presupune că există un singur titular al suveranității și un singur sistem de autorități publice centrale. Într-un stat unitar nu există mai multe centre de exercitare a suveranității”, a explicat Manole.
Potrivit acesteia, autonomia teritorială nu creează o ordine juridică separată și nu oferă autorităților regionale competențe care ar intra în contradicție cu atribuțiile instituțiilor centrale.
„Autonomia nu poate avea competențe proprii care vin în conflict cu competențele autorităților centrale. Articolul 111 din Constituție permite existența autonomiei teritoriale în interiorul ordinii constituționale naționale”, a precizat președinta Curții.
Instituțiile de securitate și ordine publică rămân în competența statului
Curtea Constituțională a stabilit că autoritățile din Găgăuzia nu pot interveni în funcționarea instituțiilor care exercită atribuții fundamentale ale statului, precum securitatea și ordinea publică.
„Asigurarea ordinii publice și securității statului nu constituie probleme care se încadrează în limitele competenței Unității Teritorial-Administrative Găgăuzia, ci constituie funcții fundamentale ale statului, exercitate prin autoritățile administrației publice centrale”, a declarat Dominica Manole.
Astfel, Curtea a constatat că autoritățile locale din autonomie nu pot avea atribuții în desemnarea sau demiterea conducătorilor unor structuri care fac parte din sistemul național al instituțiilor publice.
Alegerile regionale din Găgăuzia vor fi organizate conform legislației naționale
Un alt aspect important al hotărârii vizează organizarea alegerilor în autonomie. Curtea Constituțională a stabilit că Adunarea Populară a Găgăuziei nu poate aproba componența Comisiei Electorale Centrale a regiunii și nici nu poate stabili reguli electorale separate.
„Sistemul electoral se reglementează de Parlament prin lege organică. Parlamentul nu poate delega unei autorități reprezentative locale exercițiul unei competențe pe care Constituția o rezervă în mod expres legislatorului organic”, a explicat Manole.
Potrivit Curții, alegerile regionale din Găgăuzia urmează să fie organizate conform regulilor stabilite de Parlament prin Codul electoral, iar Consiliul Electoral Central al Găgăuziei trebuie să funcționeze în cadrul sistemului electoral național.
Curtea a declarat neconstituționale mai multe prevederi
În urma examinării, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale mai multe norme din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, inclusiv prevederile referitoare la aprobarea componenței organelor electorale regionale de către Adunarea Populară.
De asemenea, au fost declarate neconstituționale unele texte din legea privind activitatea Poliției și statutul polițistului, care prevedeau implicarea autorităților din autonomie în procedurile de numire sau eliberare din funcție a unor persoane.
Totodată, Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă sesizarea Adunării Populare a Găgăuziei prin care erau contestate anumite prevederi din Codul electoral.
Hotărârea Curții vine să clarifice raportul dintre autonomia Găgăuziei și competențele statului Republica Moldova, stabilind că regiunea își păstrează drepturile de autoadministrare, dar în limitele prevăzute de Constituție și legislația națională.