Se spune ca nu stau in case, ci traiesc sub umbra pomilor, hranindu-se cu fructe. Si pentru ca se roaga neincetat lui Dumnezeu sunt feriti de pacate.
In credinta populara, in lunea dupa Duminica Tomei se sarbatoreste Pastele Blajinilor. In folclor, Blajinii mai sunt cunoscuti si sub numele de Rohmani. Se zice ca traiesc cu femeile lor numai 30 de zile pe an, in vederea procreatiei, ca sunt incapabili de a face rau si s-ar afla dincolo de lumea vazuta, “pe unde se varsa Apa Sambetei, in delta ei, pe Ostroavele Albe”.
Jumatatea de sus om
Legendele vorbesc despre “poporul misterios, care traieste intr-o alta lume” si despre fericitii oameni blonzi, socotiti, genealogic, urmasii lui Set - al treilea fiu al lui Adam si al Evei.
Conform traditiei populare, preocuparile Blajinilor sunt postul si rugaciunile pentru cei vii. Desi sunt virtuosi, nu stiu cum sa calculeze data Sfintelor Pasti, oamenii fiind cei care le vestesc Blajinilor ca a venit Pastele prin intermediul apei, aruncand pe ea coji de oua rosii.
In Bucovina se spune ca "Blajinii sunt jumatatea de sus om, iar jumatatea de jos peste si traiesc intr-un parau; femeile si fetele lor canta foarte frumos, incat rasuna vaile de cantecele lor melodioase". Unde se pastreaza traditia, oamenii merg in aceasta zi la cimitire, dand de pomana oua rosii, pasca si cozonac si punand flori pe morminte.
Mutati pe lumea cealalta
Exista si credinta ca Blajinii provin din copii nebotezati, morti imediat dupa nastere. Alteori sunt priviti ca fiind “cei care sustin stalpii pamantului, iar fara ei lumea s-ar scufunda in haos”. In alte legende, Blajinii sunt identificati cu urmasii celor care n-au mai reusit sa traverseze marea, atunci cand Moise a eliberat poporul evreu din robia egipteana, despartind apele. “Acestia au ramas pe o insula foarte aproape de Rai, pe unde trece Apa Sambetei” (exista si varianta “locuiesc goi, pe o insula, printre livezi”).
Credinta populara mai spune ca Dumnezeu a creat mai intai uriasii. Pentru ca se razboiau intre ei, Dumnezeu i-a lasat sa piara si i-a creat pe Blajini. Acestia fiind prea mici, au fost mutati pe lumea cealalta si apoi l-a facut pe om.
Potrivit cercetatorilor, numele de Rohmani vine din limba traca, de la supranumele Zeind-Roymenos (Sfantul Luminos) dat Cavalerului Trac, o zeitate prezenta in antichitatea dobrogeana, olteneasca si transilvana. Despre Blajini se mai spune ca stapanesc fortele vazduhului, dar ca din cauza rautatii si invidiei oamenilor legaturile directe au fost rupte.
Unelte magice
Singurii care fac legatura dintre oameni si Blajini ar fi solomonarii- initiati care pot controla vremea, poruncind furtunilor. Potrivit traditiei populare, solomonarii ar trai in zone pustii, in special in preajma muntilor. Au cartea lor de vraji, prin care stapanesc fortele nevazute din vazduh.
In vremuri grele pentru popor, ei coboara din inaltul muntilor si strabat satele, cersind de mancare, pentru a verifica bunatatea oamenilor in vremuri de restriste. Daca nu primesc de pomana se folosesc de vraji pentru a chema grindina si furtuna, lasandu-i pe oameni saraci lipiti.
Pomenirea mortilor
Sarbatoarea numita la rusi “ПаÑха блаженных” a dat in romaneste numele de „Pastele blajinilor” care s-ar putea traduce cu „Pastile celor fericiti”. Tipicul bisericesc interzice pomenirea mortilor in toata Saptamana Luminata, inclusiv in Duminica Tomei, prima de dupa Pasti. De aceea, a fost obligatoriu ca aceasta zi de pomenire a mortilor sa fie mutata cel mai devreme posibil, aceasta zi fiind luni, in saptamana care urmeaza dupa Saptamana Luminata, fiind totodata si a 9-a zi de la Pasti.
Rusii, puternic influentati de spiritualitatea monahala, au mutat aceasta zi abia marti, pentru ca multi postesc in ziua de luni (pe langa miercuri si vineri). Conform teologie.net, “Pastele blajinilor” e tinut mai ales de Biserica Rusa (inclusiv Basarabia), in regiuni din Moldova din dreapta Prutului sau din Maramures, sarbatoarea fiind un obicei local.