Ministrul Justitiei, Sergiu Litvinenco, interviu pentru presa romana: „Fiecare persoana care s-a pricopsit fiind in functii publice sa raspunda. Aici nu trebuie sa faca exceptii nici Igor Dodon si nici altii”

Dansul ne-a vorbim despre prioritatile sale in acest mandat si despre cum doreste sa preia anumite bune practici din Romania si structura unor institutii din tara noastra ca model pentru viitoare configuratie a institutiilor omoloage de la Chisinau. Am mai discutat despre integritate, raspunderea si evaluarea magistratilor si alte teme de actualitate la Chisinau. Va invitam sa cititi pe larg interviul realizat cu ministrul Sergiu Litvinenco:

Reporter: Domnule ministru Litvinenco, am dori sa ne vorbiti despre primele trei prioritati ale Dvs, chestiuni arzatoare pe care doriti sa le puneti in practica cat de rapid puteti din noua pozitie?

Sergiu Litvinenco: Prioritatea zero a Republicii Moldova si a Parlamentului ales pe data de 11 iulie, a Guvernului si a mea ca ministru al Justitiei este realizarea reformei justitiei. In patru ani, vrem ca situatia sa se schimbe cardinal fata de ceea ce avem in momentul de fata.

Daca ar fi sa vorbim de trei prioritati, pe termen scurt vrem sa modificam Legea Procuraturii astfel incat sa responsabilizam calitatea Procurorului General. Vrem sa modificam Constitutia, astfel incat sa putem sa confiscam averea hotilor. Pe termen mediu, vorbim deja un lucru de lunga durata si care va duce la o reforma veritabila in domeniul justitiei, vrem sa curatam sistemul de judecatori si procurori prin adoptarea acestei legi privind evaluarea externa si extraordinara a judecatorilor si procurorilor.

Rep: Se vorbeste de foarte multi ani de reforma justitiei in Republica Moldova ca punct extrem de fierbinte, cat de greu este de realizat acest lucru si la ce ne putem astepta in viitorul apropiat ca rezultate palpabile?

SL: Sigur, nu este usor sa faci reforme pentru ca, in primul rand sistemul si tara sunt macinate de coruptie. De asemenea, vom fi in fata unor incercari de a conserva situatia actuala din partea justitiei, institutiilor, oamenilor din acest sistem. Dar noi avem un mandat foarte clar in acest sens din partea cetatenilor. Un mandat de a curati tot ce tine de sistemul de justitie si noi ne vom tine de promisiune si de acest mandat oferit de oameni.

In alte tari, justitia este cea care curata sistemul politic. In Republica Moldova, din pacate, sistemul politic va curati justitia. Deoarece justitia, de sine statator, nu a fost in stare sa se auto-curete si acest lucru il putem constata in acest moment. Deoarece, in 2019, primul lucru pe care l-am facut noi si doamna Maia Sandu, atunci cand a acces in functia de premier, a fost ca dansa sa mearga la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) si sa transmita un mesaj foarte clar prin care le spunea judectorilor si procurorilor ca au sansa foarte clara sa incerce sa auto-curete sistemul.

Iata ca de la acel moment au trecut circa doi ani de zile si lucrurile nu s-au schimbat in randul magistratilor. Dimpotriva, in unele domenii, au regresat. De aceea, implicarea politicului pentru curatirea justitiei este unica cale reala de a imbunatati sistemul.

Rep: O sa intreb va direct: cat de greu este de demis in acest moment Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, si care este evaluarea Dvs pentru cei circa doi ani de mandat ai domnului Stoianoglu? S-a tot scandat „Stoianoglo, pleaca!”. Vreti intr-adevar si Dvs ca el sa plece si poate sa vina cineva mai competent si de ce?

SL: Din punct nostru de vedere, problema nu este corect pusa si anume de a da afara un Procuror General, ci anume de a-l face eficient in activitate. Din pacate, trebuie sa constatam ca activitatea Procurorului General nu este una eficienta. Mai mult decat atat, as spune ca este auto-suficienta.

Asa s-a intamplat ca, in 2016, sub paravanul asigurarii independentei, in primul rand fata de politic, Procurorului General i s-au dat mari prerogative. Le-as numi chiar privilegii, care il ridica deasupra oricarui control si il plaseaza in afara oricarei responsabilitati. Practic, Procurorul General nu mai raspunde in fata nimanui si de aici intrebarea: de ce orice procurorul de rand poate fi evaluat, verificat si eventual sanctionat, iar Procurorul General nu.

Acest lucru nu este echitabil, si de aceea proiectul pe care noi l-am votat in prima lectura si pe care astazi am organizat dezbateri publice, am indicat expres aceasta posibilitate de a verifica si eventual sanctiona aceasta posibilitate, evident in baza unor proceduri transparente si motive obiective, exact asa cum prevede Constitutia.

Scopul nu este de a obtine un control politic asupra Procuraturii Generale. Noi, cei de la PAS, nu avem nevoie de un Procuror General care sa ne scape de anumite dosare, deoarece nimeni dintre noi nu are dosare penale. Scopul nostru este sa eficientizam activitatea Procuraturii Generale. Lucrul acesta rezulta expres din acel vot pe care l-au acordat oamenii pe data de 11 iulie si noi ne vom dedica acelui deziderat al cetatenilor.

Rep: Exista in alte tari un control similar asupra Procurorului General?

SL: In lume exista diverse sisteme ce tin de Procurorul General. Sunt unele tari unde Procurorul General este suordonat Ministrul Justitiei si lucru acesta nu reprezinta absolut nicio problema. Si acolo unde sunt astfel de sisteme care se ghideaza dupa principiul auto-administrarii exista parghii si mecanisme prin care Procurorul General sa fie resposanbilizat, ca sa in deplineasca ce anume i se cere de catre societatea in liniile activitatii Procuraturii.

Rep: Vedeti un soi de reticenta din partea domnului Stoianoglo pentru o eventuala plecare din functie? Exista o astfel de presiune atat din societatea, cat si din partea unor factori decidenti. I-a spus-o mai mult sau mai putin si doamna presedinte Maia Sandu, i-ati dat si Dvs. niste semnale, etc. A exista cumva si aceeasi problema anterior cu fostul Procuror General, Eduard Harunjen. Simtiti si acum din partea domnului Stoianoglo acelasi mod de manifestare ca in cazul domnului Harunjen?

Daca Procurorul General ar fi inteles care este filosofia votului cetateanului, el ar fi plecat. Votul de la parlamentare a fost un vot indirect si impotriva actualului Procuror General pentru ca oamenii au votat pentru dreptate. Iar in acceptiunea oamenilor, dreptatea este atunci cand hotii merg la puscarie si hotiile sunt oprite. Nicidecum atunci cand hotii sunt eliberati si sunt lasati sa plece in Londra [cu referire la cazul omului de afaceri Veaceslav Platon].

Rep: Apropo de episodul Platon, as vrea sa ne spuneti, va rog, ce parere aveti despre cum s-a comportat Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, cel care intai a retras acuzatiile din mai multe dosare, apoi l-a eliberat din inchisoare, pentru ca apoi sa-l lase sa plece nestigherit din tara in decursul a mai putin de trei luni. Asta in conditiile in care presa a gasit legaturi clare si directe de afaceri intre firmele sotiei domnului Stoianoglo si acest personaj controversat, Veaceslav Platon? Cum vedeti relatii de afaceri intre dintre familia Procurorului General si un controversat om de afaceri?

SL: Din pacate, toata societatea vede legatura dintre cei doi si regret sa spun asta, dar Procurorul General s-a compromis foarte mult prin relatia sa cu Veaceaslav Platon. Oamenii vorbesc deja ca nu mai inteleg cine este protejatul cui. Fie ca este Stoianoglo este protejatul lui Platon, fie Platon este protejatul lui Stoianoglo.

Iarasi se vorbeste ca Stoianoglo ar fi vrut sa plece, dar acesta nu este lasat de Platon. Ultimul incearca in continuare sa controleze Procuratura, de aceea ambii se tin cu dintii de acest fotoliu si lucrul acesta nu este bine.

Noi vom merge inainte cu legea privind responsabilizarea functiei de Procuror General, astfel incat Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) sa dea decizia finala cu privire la situatia creata, inclusiv prin prisma relatiei despre care vorbeste toata societatea dintre Platon si Stoianoglo.

Rep: Martea trecuta, ati scris pe pagina de Facebook ca ati asistat recent la o butaforie de concurs la CSP in care practic, toti oamenii propusi de Stoianoglo au fost numiti adjuncti si sefi plini prin concursul CSP. Putem afirma ca, in prezent CSP-ul este doar un instrument obedient la cheremul Procurorului General? Cum se poate schimba aceasta practica de confirmare pe post si care sunt mecanismele prin care poate fi normalizata aceasta practica?

SL: Eu am ramas socat, ieri (marti 17 august -n.r.) cand CSP-ul a fost in situatia sa aprobe rezultatele a vreo 12-13 concursuri, printre care si pentru procurori-sefi. Cand am primit setul de acte de la secretariatul CSP-ului, mi s-a aratat ca toti cei care au „castigat” concursurile, fusesera anterior desemnati interimari in acele functii de catre Procurorul General. Si eu am intrebat atunci, aveti vreun caz in care Procurorul General desemneaza pe cineva interimar, dupa care se organizeaza concursul si acest interimar nu castiga? Mi s-a raspuns ca nu, nu exista astfel de cazuri. Si asta este prima problema

A doua problema majora este ca, de facto, prin aceasta procedura deciziile se iau unilateral de catre Procurorul General in privina carierelor procurorilor. Asta desi, conform Legii Procuraturii, CSP-ul ar trebui sa aiba un cuvant greu de spus in cazul alegerilor in aceste functii.

Partea buna este ca eu am reusit sa opresc inca vreo 15 lansari de concursuri si aici probabil va trebui sa intervenim legislativ, daca alte modalitati nu pot si aplicate. Eu le-am adresat intrebarea. Eu chiar i-am intrebat la CSP daca li se pare normala o asltfel de modalitatea de alegere a procurorilor pe aceste functii, cand legea spune ca trebuie facute concursuri, dar voi de facto faceti ce spune Procurorul General?

E adevarat ca au fost si cativa colegi care au spus ca nu li se pare normala aceasta situatie, dar au fost si unii care nu vedeau nimic gresit.

Cel mai probabil va trebui sa intervenim legislativ pentru ca aceasta situatie sa nu se mai intample intr-o astfel de maniera. Este acolo o bresa in lege de care se folosesc unii. Eu asa interpretez lucrurile, deoarece legea nu spune ca detasarea sau delegarea procurorilor dintr-o functie in alta se face cu avizul sau acordul CSP-ului. Se face unilateral de Procurorul General.

Sau, de exemplu, in cazul interimatului. Nu scrie in lege ca interimatul se institutie cu avizul pozitiv favorabil al CSP. Si atunci, se merge pe aceasta cale. Persoana care este decisa de catre Procurorul General este numita la inceputul interimatului, dupa care el castiga concursul fara niciun impediment.

Si acest lucru se intampla inclusiv din cauza faptului ca in componenta CSP-ului este si Procurorul General si la modul practic el de facto este conducatorul CSP-ului. Nu este o institutie care sa echilibreze cumva puterea decizionala in Procuratura.

Aici sunt si argumente pertinente. De exemplu, Procurorul General are un mandat de sapte ani, iar membrii CSP care provin din randul procurorilor au un mandat de patru ani. Dupa ce acestia isi finalizeaza mandatul ei sunt „la pixul” Procutorului General si evident ca tot dansul ii confirma sau nu pentru un nou mandat. Daca nu indeplinesc tot ce le-a trasat Procurorul General, s-ar putea sa li se dea o functie undeva departe de Chisinau.

Lucrul acesta trebuie sa fie schimbat din moment ce avem aceste doua institutii care ar trebui sa asigure un echilibru. Validarea concursurilor trebuie sa fie un lucru real si nu formal.

Rep: Ce se poate face in privinta marilor dosare de coruptie. Mai exista vreo speranta in aducerea in tara a celor care se fac vinovati de marile furturi. Mai este posibila recuperarea vreunei parti din prejudiciul inregistrat in dosarul „furtul miliardului”?

SL: Lipsa progresului in cele mai resunatoare dosare de coruptie este cel mai mare semn de intrebare pe care societatea si-l pune in raport cu activitatea, referindu-ne aici la eficienta sau ineficienta Procurorului General.

Din pacate, progrese nu au fost. Lucrul acesta trebuie sa-l constatam. Chiar vineri avem o audiere in Parlament, unde speram sa vina Procurorul General sa raspunda la intrebarile cu privire la mersul recuperarii banilor furati in dosarul „furtul miliardului”. Si nu este doar acest dosar, dar sunt dosare cu mult mai simple unde nu se cunoaste despre niciun progres.

Evident ca aici este problema si acest aspect va fi unul dintre elementele care vor trebui sa fie evaluate in procesul de evaluare a Procurorului General. Asa ar trebui sa functioneze o institutie de drept – daca ai rezultate ramaii in functie, daca nu, trebuie sa pleci.

Rep: Am dori sa ne spuneti ce veti face mai exact in cazul consfiscarii averilor ilicite si ce ne puteti spune despre procesul de evaluare externa a magistratilor in acest moment. Ce veti face in privinta cadrului legal si cine se va ocupa de aceste lucruri?

SL: Noi mergem cumva pe doua directii paralele. Pe de o parte vrem sa modificam legea cu privire la functionarea Autoritatii Nationale de Integritate (ANI) pentru a repara cumva si simplifica acele brese care exista in legislatia noastra pentru a confisca averile hotilor. Am votat legea in prima lectura, iar maine (joi -n.r.) vor avea loc dezbateri pentru a pregati proiectul in lectura a doua. Scopul nostru este sa facem acest mecanism cat mai corect, dar si realizabil.

Corect, in sensul de respectare a drepturilor tuturor celor care participa in acest proces, inclusiv drepturile celor pentru care vom dispune masura confiscarii, asta pentru a nu exista blocaje, asa cum se intampla in momentul de fata.

A doua directie pe care mergem este modificarea Constitutiei. Am pregatit deja si proiectul si semnaturile. Proiectul de modificarea a Constitutiei in sensul modificarii articolului 46 din Constitutia noastra care vorbeste despre prezumtia caracterului ilicit al averii. Noi vrem sa facem o exceptie pentru functionarii si demnitarii publici. Cei care au exercitat functii publice, demnitate publica sau au lucrat in cadrul companiilor de stat.

In cazul acestor persoane sarcina probei sa fie inversata. Adica nu statul sa fie cel care trebuie sa demonstreze caracterul ilicit al averii sale, ci functionarul sa demonstreze caracterul licit.

Sigur, pentru asta avem nevoie de 67-68 de mandate. In Republica Moldova, procedura de modificare a Constitutiei este mai complexa. Mai intai, proiectul de lege se depune la Curtea Constitutionala, acolo trebuie sa primeasca sau nu un aviz favorabil. In cazul in care primeste aviz pozitiv, apoi proiectul se inregistreaza la Parlament. Sase luni de zile nu se voteaza si in general nu se de atinge nimeni de el, apoi intre 6-12 luni proiectul este votat.

Vom vedea, eu sper ca vom gasi acele patru-cinci voturi pentru a o vota acest proiect. Deoarece, cel putin la nivel declarativ, cei din opozitie au spus ca il vor.

Rep: Sunteti convins ca, odata cu aceasta noua guvernare, ANI va prinde mai mult curaj? A fost un pic si lipsa de parghii, dar cel mai mult s-a vazut lipsa de curaj?

SL: Da, este adevarat. Cred ca este a doua varianta, deoarece parghiile exista, chiar daca ele nu sunt perfecte si legislatia contine anumite carente in anumite privinte, asta nu inseamna ca, pana in momentul de fata nu trebuia sa existe niciun functionar caruia i s-a confiscat averea. Noi avem o situatie paradoxala acum, deoarece conceptul de confiscare civila a averii este introdus in lege inca de prin 2012, dar noi nu avem niciun caz de confiscare a averii.

Avem niste dosare initiate, dar nu sunt duse pana la capat si lucrul acesta este regretabil.

Rep: ANI a anuntat recent ca este in proces de verificare a averii lui Igor Dodon. Daca ani de zile, ANI nu a facut nimic in sensul verificarii averii acestuia, credeti ca acum va avea mai mult curaj?

SL: Urmeaza sa vedem. Dosare initiate am mai vazut, comunicate de presa la fel. Informatia despre averea lui Igor Dodon este veche si aici apare o intrebare: de ce acum? Asta daca admitem ca vor merge inainte si nu se vor speria.

Rep: Daca se incepe cu domnul Dodon, ar fi un semnal bun, deoarece stim ca in Republica Moldova lucrurile functioneaza pe puterea exemplului?

SL: Nu vreau sa ma pronunt in cazul unei persoane sau a altei persoane. Fiecare persoana care s-a pricopsit fiind in functii publice, dar care are propretati cu mult mai mari decat veniturile trebuie sa raspunda la un moment dat. Lucrul acesta nu trebuie sa fie o exceptie nici pentru Igor Dodon sau altii.

Rep: In cazul evaluarii externe, cata reticenta vedeti din partea magistratilor si cum veti impune acesta reformare din afara, deoarece o reforma din interiorul sistemului s-a dovedit imposibila?

SL: Nu spunem ca va fi foarte simplu, deoarece sistemul nu va ceda foarte usor. El a primit semnalul de pericol din afara si cu siguranta va opune rezistenta din sentiment de autoconservare, dar cetatenii au fost foarte expliciti in acest sens si anume ca sistemul de justitie trebuie curatat si reforma justitiei nu trebuie amanata.

Coruptia este deja un pericol la adresa securitatii statului si chiar regionale. De aceea, magistratii trebuie sa se conformeze si sa tina cont de vointa politica care exista pentru a schimba lucrurile. Ei pot invoca ingerinta politicului in actul de justitie, insa aici avem de-a face cu o cerinta clara din partea societatii.

Magistratii sunt, la fel, functionari publici platiti din banii cetatenilor. Nu sunt o casta rupta de societate si de aceea ei trebuie sa se conformeze vointei cetatenilor. Am mai spus-o si la inceput, in mod normal justitia trebuie sa curete clasa politica, doar ca la noi va fi exact invers, clasa politica va curata justitia, deoarece are un mandat puternic din partea cetatenilor.

Rep: Partenerii externi sunt mai activi, va ajuta pe partea aceasta de reforma? Poate nici in Romania, de exemplu aceasta reforma nu ar reusit fara sprijinul si presiunea partenerilor externi. Este si Republica Moldova in aceasta situatie?

SL: Da, evident. Mizam pe sprijinul partenerilor externi, inclusiv legea cu privire la evaluarea externa va fi implementata cu implicarea partenerilor externi. Vorbim aici chiar si de persoanele care vor evalua magistratii nostri. Fara doar si poate, mizam si constientizam ca de unii singuri nu vom putea realiza foarte multe.

Mai ales ca partenerii externi pot sa ofere si acele bune practici de care sa ne conducem. Chiar si Romania este un exemplu. Noi am spus si in programul nostru electoral si cel de guvernare ca vrem sa preluam sistemul din Romania, acolo unde exista o singura institutie care se ocupa de marea coruptia Directia Nationala Anticoruptie (DNA). Nu doua-trei asa ca la noi.

Rep: Va poate ajuta Romania in reforma justitiei. Aveti ceva contacte pe aceasta zona cu Bucurestiul?

SL: Vom beneficia si de expertiza unor specialisti din Romania. Vrem sa preluam ce a facut Romania si mai ales daca va fi cineva care a participat in procesul de reformare a institutiilor din Romania si va lucra cu noi cot la cot vom putea implementa sistemul trecand peste anumite lacune sau brese care au fost in Romania. Mai precis, sa implementam un sistem si mai bine decat s-a intamplat in Romania.

Rep: De reforma justitiei mai depinde si finantarea de viitor a Republicii Moldova. Voiam sa va intrebam daca poate aceste eforturi sunt facute cumva si va Republica Moldova sa primeasca sume mari de bani de la donatorii externi. Inainte de alegeri s-a vorbit chiar de o suma mare de 600 de milioane de euro pe urmatorii trei ani de la zile de la Comisia Europeana, bani care ar urma sa ajunga in Republica Moldova?

SL: Sigur ca da, au o legatura directa pe masura ce vom avansa in realizarea masurilor pentru reformarea justitiei si lupta anti-coruptie, vom primi si acei bani. Dar relatia cu UE nu este importanta doar din perspectiva acelor conditionalitati tehnice si politice pe care ni le-a cerut UE pentru ajutorul macro-financiar.

Noi aici vorbim de investitii in general, pentru ca investitiile nu vin intr-o tara cu justitie selectiva si partinitoare. Investitiile nu vin intr-o tara in care judecatorii acopera si elibereaza hotii din puscarie si atacurile raider sunt vazute un lucru normal.

Volumul investitiilor este direct proportional cu o justitie independenta, deoarece investitorii isi doresc protejarea capitalului. Daca ne dorim o economiei functionala bazata pe crearea de locuri de munca si generatoare de prosperitate, atunci este obligatia statului sa protejeze aceste investitii printr-o justitie buna, corecta si dreapta.