Maia Sandu, presedintele fostei republici sovietice, ramane puternica in mijlocul unei natiuni divizate, scrie The New York Times. Potrivit presei americane, presedintele Republicii Moldova este o femeie curajoasa care a reusit sa zdruncine politica moldoveneasca, a reusit sa faca fata provocarilor din partea oligarhiei politice inradacinate atunci cand si-a infiintat propriul partid si sa construiasca o retea de contacte si de sustinatori atat din Uniunea Europeana, cat si din SUA.
Cand Maia Sandu, presedintele Republicii Moldova, a absolvit Harvard Kennedy School in 2010, ea nu intentiona, la fel ca si colegii sai, sa activeze in politica.
„Pana intr-un moment”, a spus Maia Sandu, vorbind la Cambridge, Massachusetts, in mai, absolventilor din 2022 ai Scolii Kennedy. „Pana in momentul in care am decis ca nu mai vreau sa traiesc intr-o tara condusa de oameni corupti”.
Cand sefa statului s-a intors in Moldova in 2012, aceasta era determinata sa lupte cu coruptia care paraliza tara. Dupa ce a fost numita in functie de ministru al Educatiei, ea si-a infiintat propriul partid, care a reusit sa treaca peste provocarile din partea oligarhiei politice inradacinate.
„Cred ca nu ne-au vazut ca pe o amenintare la adresa guvernarii lor, ci ne-au privit ca pe o gramada de tocilari incapabili sa reprezinte o amenintare pentru regimul lor”, a spus Maia Sandu. „Dar s-au inselat”.
Fiind deja al treilea an presedinte al Republicii Moldova, Maia Sandu a reusit sa zdruncine politica moldoveneasca.
Acum, razboiul din Ucraina pune la incercare societatea, economia si securitatea energetica a Republicii Moldova.
„Tot ce se intampla in Ucraina are un efect cascada asupra Moldovei”, a spus Denis Cenusa, cercetator la Centrul de Studii Europa de Est din Vilnius, Lituania.
In octombrie, Rusia a redus fluxul de gaze naturale catre Moldova cu 30 la suta. Preturile energiei au crescut, declansand o inflatie de 30 la suta intr-o tara in care pensia medie este de 128 de euro (135 de dolari) pe luna.
Nemultumirea populatiei a crescut, iar protestatarii au iesit in strada, fiind adesea conduse de partide de opozitie sustinute de Rusia. Acuzatiile privind complotul rusesc de destabilizare a Moldovei, raportate pentru prima data de presedintele Volodimir Zelenski al Ucrainei liderilor Uniunii Europene la Bruxelles luna trecuta, au fost ulterior confirmate de doamna Sandu, care a spus ca serviciile de securitate moldovenesti au aflat ca „sabotorii” intentionau sa atace cladirile statului si sa ia ostatici.
„Nimeni si nimic nu te poate pregati pentru a fi urmatorul in cel mai mare razboi de amploare din Europa de la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial”, a spus Nicu Popescu, ministrul de externe al Republicii Moldova, intr-un interviu telefonic.
In aceste vremuri instabile, Maia Sandu si-a dus tara pe drumul pe care ea il numeste corect, spre „familia europeana”. In iunie, Republica Moldova a primit statutul ravnit de candidat la aderarea la Uniunea Europeana. Dupa criza energetica din toamna, Moldova a reusit sa gaseasca surse alternative de gaze naturale, tocindu-si dependenta de Rusia.
Sefa statului si-a construit o retea de contacte si sustinatori la Bruxelles si la Washington, vorbind de tara sa si problemele cu care aceasta se confrunta cu fiecare ocazie. Luna trecuta ea sa intalnit cu presedintele Biden la Varsovia. Site-ul de stiri Politico a enumerat-o drept unul dintre cei mai urmariti 28 de politicieni europeni in 2022.
Maia Sandu a crescut intr-un sat din nordul Moldovei, parintii sai fiind profesor la scoala si medic veterinar. A fost o studenta exemplara, invatand la Universitatea de Stat din Moldova. Aceasta mereu si-a controlat cu atentie cuvintele si aparitiile.
„Este o persoana dura intr-un sens bun, iar in situatia actuala, acest lucru este binevenit”, a spus un student de la Universitatea din Montreal. „Ea incearca sa faca tot posibilul pentru a pastra controlul asupra institutiilor statului”.
Maia Sandu a castigat alegerile prezidentiale in 2020 cu 58% din voturi, majoritatea voturilor exprimate de diaspora moldoveneasca, invingandu-l astfel pe fostul presedinte pro-rus, Igor Dodon.
„Este cel mai bun presedinte pe care l-am avut, si nu pentru ca este o femeie, ci pentru ca atat de multi inaintea ei erau corupti si legati de Rusia” a declarat un jurnalist de la ziarul independent de investigatii Ziarul de Garda.
Abilitatile sale politice au contribuit la capacitatea parditului sau de a castiga alegerile parlamentare in 2021 si a reusit sa gestioneze imediat criza guvernamentala cauzata de demisia brusca a fostului premier, Natalia Gavrilita. Maia Sandu l-a numit pe Dorin Recean in functie de noul premier al Moldovei.
„Trei componente cheie ale Maiei Sandu sunt perseverenta, insistenta si capacitatea sa de a trece peste orice nenorociri si aceste capacitati sunt cu adevarat importante”, a spus Popescu.
Cu toate acestea, Moldova inca ramane divizata, la fel cum era atunci cand a devenit indepenenta dupa prabusirea Uniunii Sovietice in 1991. Aproximativ jumatate din tara este in favoarea integrarii in Uniunea Europeana, iar cealalta jumatate se uita in continuare spre est, spre Moscova, sperand ca bunele relatii vor asigura aprovizionarea cu energie si, mai ales, securitatea.
Aceste diviziuni au aparut in mod repetat in ultimele trei decenii, pe masura ce guvernele succesive au comutat inainte si inapoi intre politicile pro-Rusie si cele pro-europene.
Cand Maia Sandu a candidat pentru prima data la functia de presedinte in 2016, s-a confruntat cu o discriminare deschisa ca este singura. Ea a fost atacata de fostul presedinte, Vladimir Voronin, care a acuzat-o ca astfel ea incalca „valorile familiei”.
„Nu am crezut niciodata ca a fi singura este rusine. Poate ca este un pacat si sa fii femeie?”, a spus Maia Sandu intr-un interviu.
Atmosfera politica din Moldova a dus la faptul ca multi tineri au plecat din tara in cautarea unui loc de munca, in special in Uniunea Europeana, dar si in Rusia.
„Multi cred ca democratia este de vina pentru coruptie, pentru emigrare”, i-a spus doamna Sandu jurnalistului ucrainean Dmitri Gordon inainte de alegerile sale din 2020. „Nu democratia este vinovata, ci politicienii corupti”.


