Noua componență a Adunării Populare din UTA Găgăuzia ar putea fi mult mai vocală și mai agresivă în raport cu autoritățile de la Chișinău decât legislativul precedent. Cel puțin opt dintre cei 13 candidați aleși deja din primul tur ar avea legături cu rețeaua lui Ilan Șor sau cu alte structuri afiliate Moscovei, susține jurnalistul Mihail Sirkeli, redactor-șef al portalului Nokta.md. Mai mult, potrivit acestuia, printre candidații care se vor confrunta în turul doi pentru celelalte mandate s-ar afla și alte persoane conectate la aceleași structuri.

Invitat la emisiunea „În Profunzime”, Sirkeli a avertizat că noua Adunare Populară ar putea deveni un instrument prin care Moscova să provoace tensiuni între Comrat și Chișinău și să obstrucționeze parcursul european al Republicii Moldova. Expertul WatchDog, Ștefan Bejan, a atras atenția, la rândul său, asupra schimbărilor din regiune, dar și asupra faptului că situația de securitate este diferită de cea din anii '90.

Opt dintre cei 13 deputați aleși ar fi conectați la rețeaua Șor

Mihail Sirkeli afirmă că a analizat profilurile celor 13 candidați care au obținut deja mandate în Adunarea Populară și a identificat opt persoane care, deși au candidat formal ca independenți, ar avea conexiuni cu rețeaua Șor sau cu alte structuri apropiate Moscovei.

Printre numele menționate de jurnalist se numără Ivan Burgudji, Panov, Ianioglu, Grigori Diulgher și Alexandr Diulgher. Acesta din urmă ar fi promovat inclusiv inițiativa de retragere a UTA Găgăuzia din platforma de dialog cu autoritățile de la Chișinău.

Sirkeli a atras atenția și asupra structurii numite „111”, apărute înaintea scrutinului, care ar fi promovat un discurs agresiv împotriva autorităților centrale, sub pretextul apărării autonomiei găgăuze și a articolului 111 din Constituție.

Jurnalistul susține că și printre candidații care urmează să participe la turul doi pentru mandatele rămase există mai multe persoane conectate la structuri apropiate Moscovei. Printre acestea i-a enumerat pe Stepan Piron, Olga Mitioglo, Dmitri Ciseev, Ivan Panea și Victor Topal.

„De la cei 13, deja opt sunt conectați cu Moscova, foarte loiali Moscovei și sunt deja acolo. De la cei care au trecut în turul doi, iarăși numărăm un număr foarte mare de oameni care sunt conectați cu diferite structuri ale Moscovei în toată UTA Găgăuzia”, a declarat Mihail Sirkeli.

Potrivit acestuia, noua Adunare Populară ar putea fi mai activă în confruntarea cu autoritățile centrale decât cea precedentă.

„Adunarea Populară precedentă, deși a fost loială Moscovei, nu a fost atât de vocală și nu a fost atât de capabilă să creeze zgomot și probleme Chișinăului, cum va fi componența următoare”, a avertizat jurnalistul.

Ivan Burgudji, unul dintre cele mai controversate nume care au ajuns în legislativul de la Comrat

Printre persoanele alese din primul tur, Sirkeli l-a menționat în mod special pe Ivan Burgudji, pe care îl descrie drept unul dintre cei mai radicali reprezentanți ai mișcării separatiste din UTA Găgăuzia.

Potrivit jurnalistului, Burgudji ar fi fost conducătorul formațiunii paramilitare „Batalionul Bugeac”, activă la începutul anilor '90, și ar fi avut un rol în transportarea armamentului din regiunea transnistreană în UTA Găgăuzia. Sirkeli a amintit și de declarațiile mai vechi ale acestuia, în care susținea că autonomia ar putea deveni stat independent și ar avea suficiente resurse pentru a supraviețui fără Republica Moldova.

„El este autorul acelei așa-zise legi a statutului amânat al Autonomiei Găgăuze, care a fost votată în 2013. Și el, evident, va crea acolo atmosferă în Adunarea Populară”, a spus Sirkeli.

Jurnalistul a amintit și de o declarație făcută de Burgudji în 2022, într-un interviu pentru publicația „Novaia Gazeta Europa”, în care acesta ar fi amenințat că Moscova ar putea lansa o rachetă asupra Chișinăului dacă autoritățile centrale s-ar opune.

Sirkeli a mai menționat că Burgudji a fost condamnat în 2007 la 12 ani de închisoare, dar a fost eliberat la începutul anului 2008, după recalificarea acuzațiilor și aplicarea unei amnistii. Acesta a fost ales în Adunarea Populară cu 374 de voturi.

Moscova ar pregăti terenul pentru federalizarea Republicii Moldova

Un alt avertisment lansat de Mihail Sirkeli vizează intențiile Moscovei în raport cu Republica Moldova. Jurnalistul susține că Rusia ar urmări federalizarea țării și organizarea unor referendumuri de independență în Găgăuzia și regiunea transnistreană în momentul în care Republica Moldova va adera la Uniunea Europeană.

Sirkeli face referire la un document intitulat „Viziunea Moscovei asupra arhitecturii de securitate în Europa”, în care, potrivit lui, ar fi descrise aceste obiective.

„Moscova vrea federalizarea Republicii Moldova. [...] Moscova vrea referendum de independență în UTA Găgăuzia și în regiunea transnistreană în momentul în care Republica Moldova intră în Uniunea Europeană”, a declarat jurnalistul.

În opinia sa, componența care se conturează la Comrat ar putea avea tocmai rolul de a pregăti terenul pentru asemenea acțiuni. El a amintit că printre cei aleși sau care aspiră la un mandat în noua Adunare Populară se numără persoane care au participat la organizarea referendumului din 2014 din Găgăuzia.

Sirkeli a atras atenția și asupra unei posibile sincronizări a acțiunilor politice din Găgăuzia și regiunea transnistreană, în contextul unei eventuale reconfigurări a puterii de la Tiraspol.

„Situația de acum este diferită de cea din anii '90”

Expertul WatchDog, Ștefan Bejan, a îndemnat autoritățile să fie pregătite pentru scenarii dificile, dar a subliniat că situația actuală nu poate fi comparată în totalitate cu cea din anii '90.

„Situația de acum este diferită decât cea din anii '90, pentru că se compară deseori. Totuși, armata ucraineană reușește să reziste pe front și, atâta timp cât Rusia este fizic departe de Republica Moldova, nici cei din Găgăuzia nu pot să facă chiar așa ce vor”, a declarat Ștefan Bejan.

Expertul a remarcat că, în ultimii ani, în regiune a apărut o presă independentă și au devenit mai vizibile vocile critice față de administrația locală și influența Moscovei. Totuși, acest lucru nu a schimbat încă în mod decisiv raportul de forțe politice.

Chișinăul, îndemnat să verifice legile adoptate la Comrat

Mihail Sirkeli consideră că autoritățile centrale trebuie să fie mai ferme în raport cu eventualele acțiuni ale noii Adunări Populare care ar putea contraveni Constituției sau angajamentelor europene ale Republicii Moldova.

Jurnalistul propune instituirea unui mecanism prin care actele adoptate de legislativul de la Comrat să fie verificate în baza a trei criterii: respectarea Constituției, încadrarea în competențele legale ale autonomiei și compatibilitatea cu reformele social-economice asumate în procesul de integrare europeană.

„Chișinău trebuie să fie mai decisiv în asigurarea interesului Chișinăului și asigurarea securității naționale”, a declarat Sirkeli.

Acesta a subliniat că dialogul cu locuitorii autonomiei trebuie continuat, iar presa independentă și societatea civilă trebuie susținute. În același timp, orice încălcare a legislației ar trebui sancționată, iar actele neconstituționale contestate în instanță.

Turul doi al alegerilor pentru funcția de bașcan și pentru mandatele rămase în Adunarea Populară este programat pentru 29 noiembrie. În cursa pentru funcția de bașcan au rămas candidatul independent Alexandru Stoianoglo și candidatul susținut de PSRM, Fiodor Găgăuz.

Emisiunea integrală poate fi urmărită pe site-ul protv.md, dar și pe pagina noastră de YouTube.