Parlamentul Romaniei si cel al Republicii Moldova se vor intruni intr-o noua sedinta comuna pana la sfarsitul anului. Igor Grosu: „Ne intalnim la Bucuresti” - VIDEO

Totodata, Igor Grosu afirma ca parcursul pro-european al tarii sale "inca nu este ireversibil" si ca formatiunea politica pe care o conduce, Partidul Actiune si Solidaritate, are sarcina de a asigura integrarea Republicii Moldova in Uniunea Europeana.

Presedintele Parlamentului vorbeste, de asemenea, despre prioritatile autoritatilor de la Chisinau, dar si cum gestioneaza acestea situatia tensionata din Transnistria.

AGERPRES: Domnule presedinte, care sunt prioritatile Parlamentului, care si-a reluat, de curand, sedintele in noua sesiune?

Igor Grosu: Sunt prioritati pe care noi le-am anuntat la inceput de mandat. Reforma justitiei. Aici ne revine un rol important in modificarea legislatiei. Bineinteles, impreuna cu Executivul, cu Ministerul Justitiei. Tinem cont de recomandarile Comisiei de la Venetia, de partile interesate.

A doilea obiectiv este criza energetica, o prioritate care, de ceva timp, deranjeaza toata lumea, in contextul invaziei ruse impotriva Ucrainei. Avem in fata o iarna careia trebuie sa ii facem fata, trebuie sa ii tinem piept. Sigur, alaturi de noi sunt prietenii nostri, in special Romania, care stim ca ne-a ajutat si care va fi alaturi de Republica Moldova, de cetatenii Republicii Moldova. Venim cu un program de identificare a vulnerabilitatii energetice a cetatenilor si o mai buna tintire a celor care in primul rand au nevoie de suportul statului la compensarea facturii, ca vorbim de termic, ca vorbim de lemn sau alte lucruri.

Desigur, o alta prioritate este combaterea dezinformarii, manipularii, propagandei, care vine din Est tot mai accentuat. /.../ Avem experti din Romania din cadrul Parlamentului European, care ne ajuta, isi dau cu parerea despre propunerile legislative pe care incercam noi sa le promovam si cadrul institutional si instrumentarul pe care trebuie sa il aplicam.

Nu ramane fara atentie, sigur, situatia din proximitatea imediata, din Ucraina. Noi observam ca Federatia Rusa abordeaza o noua tactica. Loveste in obiective civile, in infrastructura critica, in special cea care tine de termoficare, de electricitate si atunci noi monitorizam foarte atent ce se intampla in proximitatea noastra, in special Odesa, Nikolaev, pentru ca, eventual, daca lucrurile vor degenera, ne asteptam la inca un val, de iarna, zicem noi, de refugiati, in special copii, femei, batrani, care isi vor cauta un loc mai sigur fie la noi, fie in Romania, ca, de obicei, cam impartim aceasta povara.

Nu ramane fara atentie domeniul investitiilor, avem un proiect mare "Satul european", drumuri, poduri... Avem impreuna cu colegii din Romania podul de la Galati, reparat, acum este in plina desfasurare constructia podului de la Leova- Bumbata, Ungheni .... Merg proiectarile, deci actionam si in regim ''de pompieri'', si in regim obisnuit.

AGERPRES: Practic, criza energetica si conflictul din Ucraina va modifica si agenda Parlamentului. Parchetul pe masuri sociale pe care il luati pune o presiune puternica pe bugetul Republicii Moldova?

Igor Grosu: Categoric. Noi, anul trecut, am alocat aproape trei miliarde de lei doar pentru a compensa facturile. Imaginati-va ca banii acestia am fi putut sa-i canalizam spre salarii, pensii, investitii... Deci e o presiune enorma pe buget. Anul asta vom continua sa ii ajutam, iarasi sa venim cu aceasta compensatie, ajutor la factura, plus ca mai ii ajutam si pe pensionari, cu o plata unica, pentru pensionarii care au o pensie nu mai mare sau pana la 5.000 de lei. 5.000 de lei in euro ar fi 250 de euro. Pentru bugetari, cei din sectorul public, iarasi venim cu o plata unica, pentru ca situatia ne dicteaza lucrul asta. Da. Cu toate astea, incercam sa mentinem ritmul investitiilor institutiilor publice in special, care au efect multiplicator, pentru ca implica agenti economici care implementeaza proiectele, agenti mari, iar pe langa cei mari sunt agenti mai mici care livreaza diferite servicii, produse, materii prime si tot asa.

AGERPRES: Republica Moldova a obtinut statutul de tara candidata pentru aderarea la Uniunea Europeana. In ce masura ati armonizat legislatia tarii dumneavoastra cu cea a Uniunii Europene?

Igor Grosu: Acum, sa va zic un grad anume de armonizare, un procent, nu ar fi corect din partea mea. Sigur ca avem foarte multe de armonizat. Avem o lista, ca sa zic asa, de teme pentru acasa, imediat dupa oferirea statutului de candidat, lucruri care deja unele sunt implementate, altele sunt la etapa de proiecte. In mare parte vizeaza reforma justitiei si noi suntem in proces (...)

Avem o lege care trateaza o problema in zona noastra, in tarile ex-sovietice, o lege anti-oligarhi. O prima experienta am vazut-o in Ucraina si avem noi un angajament sa avem o astfel de lege, ca sa nu permitem eventual cuiva sa monopolizeze anumite domenii, ca vorbim de mass-media, de sectorul financiar, economic, bancar, infrastructura, concentrare de capital si asa mai departe. Sunt lucruri .... Nimic nou, sa zic asa, care ar depasi agenda noastra politica. Se pliaza exact pe proiectele noastre, pe prioritatile noastre.

Mizam foarte mult pe ajutorul Romaniei. Romania a parcurs deja aceasta experienta, plus ca a tradus acquis-ul comunitar, nu trebuie sa inventam nimic noi. Trebuie sa invatam din experienta romaneasca si aici avem o deplina, totala deschidere. La nivel de Legislativ si la nivel de Executiv suntem in contact permanent. Din septembrie anul trecut, avem o dinamica si la nivel de grupuri parlamentare, si la nivel de comisii. Nu e saptamana in care sa nu am discutii cu omologii mei. Pregatim a doua sedinta comuna a parlamentelor. Acum suntem la etapa sa stabilim perioada si agenda. Va amintesc ca prima sedinta a avut un impact semnificativ asupra deciziei de acordare a statutului de tara candidata, pentru ca s-a perpetuat in discutiile parlamentarilor romani cu colegii din tarile Uniunii Europene, la nivel de Executiv cu Comisia Europeana si asa mai departe.

AGERPRES: Aceasta sedinta va avea loc la Bucuresti? Stiti cu aproximatie perioada derularii?

Igor Grosu: Sunt cateva propuneri de perioada, dar nu vreau sa o fac eu public fara acordul colegilor. /.../ Va fi pana la sfarsitul anului, asta pot sa va spun. Ne intalnim la Bucuresti.

AGERPRES: Razboiul din Ucraina intra intr-o noua etapa acum. Amenintarea nucleara este una din principalele amenintari pe care rusii par sa le lanseze asupra celeilalte parti a lumii. Cum este pregatita Republica Moldova sa faca fata unui astfel de impact?

Igor Grosu: Noi suntem pregatiti in masura in care putem fi pregatiti. Asta inseamna si pe dimensiunea care implica actiuni in domeniul sanatatii. Noi avem achizitiile facute deja, am consultat si protocoalele din Romania. Acele pastile de iod care trebuie distribuite populatiei trebuie sa le avem in cantitati suficiente. Sunt deja distribuite in reteaua de centre la nivel teritorial. Sunt protocoale exacte cu ce trebuie sa facem, informatii pentru cetateni, cum trebuie sa se comporte intr-o situatie sau alta.

Suntem in contact permanent cu colegii romani, colegii ucraineni, pentru ca, da, dincolo de pericolul si amenintarile la care recurge Federatia Rusa, sa nu uitam ca mai exista si infrastructura centralelor nucleare, care folosesc acest combustibil, si atunci ne putem astepta si la aceste provocari. Bine, proximitatea nu e asa de indepartata si bineinteles ca noi in Moldova intelegem foarte bine si avem instrumentarul pregatit. Speram ca in ultima instanta va prevala ratiunea si nu se va recurge, Doamne fereste, la astfel de arme, chiar si tactice, pentru ca ar fi niste consecinte, inclusiv pentru partea care va recurge la astfel de atacuri, pentru ca roza vanturilor nu intreaba pe nimeni si nu asculta de nimeni. Eu sunt convins ca si cei care recurg la astfel de amenintari isi dau bine seama care pot fi consecintele inclusiv pentru cetatenii lor.

AGERPRES: Exista o temere in randul cetatenilor Republicii Moldova cu privire la ceea ce se intampla in Ucraina si o tendinta de plecare din tara?

Igor Grosu: Plecarea populatiei din tara nu. Sincer sa fiu, la inceputul razboiului a fost un soc, a fost un soc evident si noi vedeam ca foarte multi au mers la Iasi, au mers in orasele de dincolo de Prut. La scurt timp au revenit, dar o plecare masiva noi nu am inregistrat. Bineinteles ca a fost acel val de refugiati care a venit din Ucraina si aici noi a trebuit sa tinem piept impreuna cu colegii romani, sa fluidizam traficul la frontiera, si la frontiera de Est, si la frontiera de Vest. (...) Acum exista un mic circuit la frontiera cu Ucraina. Este vorba de persoanele care revin acasa, in Ucraina, pe o perioada scurta, sa vada parintii, proprietatile, dupa care revin inapoi.

AGERPRES: Au existat acuzatii ale Moscovei la adresa Republicii Moldova privind relele tratamente acordate etnicilor rusi de aici. Sunt doar incercari de tensionare a relatiilor dintre cele doua state?

Igor Grosu: Este un fals. Este o retorica a propagandei de la Kremlin, in incercarea de a induce o destabilizare in Republica Moldova. Ei au incercat la inceputul razboiului sa induca o tensiune artificiala intre cetatenii Republicii Moldova si refugiati. Nu le-a reusit. Noi am oprit la timp si am descurajat lucru asta, chiar daca a fost clar si noi am avut dovezi ca era organizat, platit. Chiar daca sunt tentative, nu le reuseste, pentru ca vorbitorii de limba rusa au garantate toate libertatile.

Vreau sa va spun ca am asistat la un moment comic, sa spun asa, in care ambasadorul rus a avut tupeul sa publice o chemare, un anunt pe pagina Ambasadei cu mesajul ca, daca vorbitorii de limba rusa sunt intimidati sau nedreptatiti, sa anunte ambasada imediat la nu stiu ce adresa de e-mail, si am asistat la un val de comentarii din partea etnicilor sau vorbitorilor de limba rusa care spuneau: , , . Cu alte cuvinte e o incercare a propagandei ruse, propaganda rusa din pacate inca este puternica, trebuie sa recunoastem lucrul asta si trebuie sa venim cu un instrumentar pentru a o contracara.

AGERPRES: S-a tensionat situatia si in Transnistria sau lucrurile au ramas ca inainte de razboi?

Igor Grosu: Transnistria o privim din doua perspective. Vorbim de cetatenii din Transnistria, care sunt si cetateni ai Republicii Moldova, in primul rand sunt cetateni ai Republicii Moldova, care nu isi doresc in niciun caz si sunt ingrijorati de ce se intampla acolo, avand rude acolo, avand prieteni, avand legaturi traditionale cu Odesa, in special, cu Nikolaev, cu aceste regiuni. Asa numitele autoritati, autoritatile separatiste, chiar daca afiseaza din cand in cand cate o bravada, cu un impuls de la Kremlin, sunt foarte ingrijorate si inteleg blocajul in care s-au pomenit.

Avem in continuare o armata rusa care se afla ilegal pe teritoriul Republicii Moldova. Avem acel depozit de armament de la Cobasna, care reprezinta un pericol si pentru Republica Moldova, dar si pentru Ucraina, chiar daca retorica lor este uneori asa ca o bravada care mai mult este o emanatie din Rusia. La modul practic ei inteleg foarte bine care pot fi consecintele pentru ei.

Noi asiguram - pentru ca acum, ca sa zic asa, toate importurile, tot ce se importa pe malul stang (n.r.- malul stang al Nistrului) vine pe frontiera vestica - asiguram tot necesarul, daca vorbim de medicamente, combustibil, produse alimentare, alte lucruri necesare pentru cetatenii Republicii Moldova din stanga Nistrului, oferim toata asistenta. In rest ... sunt incercari de a destabiliza, sunt provocari la asa numita limita administrativa. Ei continua in maniera lor tipica.

AGERPRES: S-a inregistrat o infuzie de capital ucrainean o data cu plecarea populatiei din Ucraina spre Republica Moldova? Cei care aveau afaceri, bani foarte multi, au venit cu ei si au investit?

Igor Grosu: Nu pot sa spun ca au venit sa investeasca masiv, dar populatia care s-a deplasat, care a venit incoace, probabil a venit cu anumite economii. Cei din domeniul IT au avut oferta sa se incadreze in parcurile noastre IT. Avem exemple de cadre medicale care s-au regasit in institutiile noastre medicale. Neavand probleme de comunicare, usor s-au integrat. Noi avem foarte multe exemple de felul acesta. Ne bucuram ca ei se integreaza si cumva e bine ca inteleg sa munceasca, pe langa ajutorul pe care il acordam noi. In rest, noi suntem deschisi pentru plasarea activelor sau a acelor intreprinderi in Republica Moldova, in zonele noastre economice libere, oriunde considera ei, incercand sa le explicam ca in acest moment, chiar daca e tragic si dureros, incercam sa privim si prin prisma oportunitatilor.

Republica Moldova este prima destinatie geografica unde ei pot sa isi plaseze afacerile sau in Romania, eventual, iar atunci cand lucrurile se vor normaliza in Ucraina sa poata reveni. Trebuie sa recunoastem si o spunem de fiecare data ca in Ucraina va urma un boom de investitii in reconstructie, in recladire. Am auzit angajamente ale partenerilor europeni, occidentali, de a reconstrui infrastructura devastata si atunci, vorba aia, cine o sa fie cu piciorul de start mai aproape, acela o sa beneficieze.

AGERPRES: Exista riscul de uzura la guvernare a partidelor pro-europene din Republica Moldova, existand ulterior posibilitatea revenirii stangii la putere?

Igor Grosu: Uzura este caracteristica pentru toate partidele, pentru ca trebuie sa fii foarte constient ca este un ciclu in revenire. Noi am fost si in opozitie, am fost si la putere, am fost iar in opozitie, iar la putere. Noi intelegem lucrul asta. Alegerile parlamentare ordinare sunt peste trei ani de zile, deci nu e ... Avem in fata inca trei ani de munca. O sa ne onoram si continuam sa ne onoram angajamentele.

Parcursul pro-european inca nu este ireversibil, s-o spunem asa cum este, iar sarcina noastra este sa il facem ireversibil, astfel ca Republica Moldova sa poata capitaliza toate libertatile pe care le ofera Uniunea Europeana. Aici sigur ca vom munci. Avem alaturi partenerii de incredere si eu sunt sigur in perspectiva europeana a Republicii Moldova. In rest ... Da, sunt partide pro-ruse, sa le numim asa cum sunt, pro-ruse si pro-banditi, pro-hoti, fugari care stau peste hotare si alimenteaza sau incearca profite de criza prin care trece Republica Moldova. Le-am spus si o repet: nu au nicio sansa.

Oamenii din Republica Moldova inteleg foarte bine. Dupa 24 februarie, lumea s-a despartit in doua parti foarte clare, cumva a disparut acea nuanta de gri, un pic de democratie sau un pic de dictatura. Lucrurile au devenit foarte clare. Este lumea razboiului, a haosului, a atrocitatilor si este spatiul civilizational, al pacii, al stabilitatii, al valorilor, al drepturilor omului si asa mai departe, care este spatiul occidental, Uniunea Europeana, din care noi vrem sa facem parte si o sa facem parte. Oamenii vad diferenta.

Uitati-va acum la mobilizarea din Federatia Rusa ce efect advers a provocat pentru cei care au lansat-o. Mai multi decat reusesc ei sa inroleze au parasit teritoriul federatiei Ruse. Sunt oameni care inteleg ca este un razboi care nu duce la nimic, nedrept, o invazie impotriva unui stat care are dreptul sa isi decida viitorul si el a decis ca vrea sa faca parte din Uniunea Europeana.

AGERPRES: Cand va vedeti in Uniunea Europeana?

Igor Grosu: Eu nu am sa va dau data si anul. Vreau sa va spun ca am asa o presimtire ca va fi mult mai repede decat au parcurs-o alte tari. Dinamica si viteza cu care se schimba lucrurile din aceasta parte a lumii o sa fie de asa natura cum noi nu am mai vazut si sarcina noastra este sa tinem pasul sa tinem ritmul.

Totul depinde si de vocea celor care au decis, tarile membre, dar in mare parte depinde de noi. Daca noi o sa demonstram ca suntem pregatiti nu doar prin vot, ci si prin comportament, prin viata de toate zilele, prin calitatea serviciilor, libertatile respectate, atunci lucrurile or sa se intample foarte repede.