„Un agent al KGB-ului precum e Vladimir Putin stie sa isi ascunda sentimentele. Dar in 2013, dupa ce fostul presedinte Barack Obama l-a caracterizat „copilul plictisit din fundul clasei”, Putin a reactionat nervos. Si pe buna dreptate: Copiii plictisiti din fundul clasei sunt rareori ambitiosi. Putin, din prima zi a domniei sale de 21 de ani a avut planuri ambitioase, atat personale cat si pentru Federatia Rusa”.
Asa isi incepe analiza intitulata „Ar putea Putin ordona o noua invazie?”, in publicatia Politico, cercetatorul Leon Aron, expert in spatiul ex-sovietic. Acesta aminteste ca una din principalele prioritati pentru Putin, dupa ce a devenit presedinte, a fost controlul asupra institutiilor ce nu se mai aflau in sfera de dominatie politica dupa prabusirea URSS: industrii majore, justitie, mass-media etc. Apoi si-a alimentat ambitiile geostrategice prin „incursiunile din Ucraina si Crimeea, alianta militara cu Siria si atacurile asupra democratiilor occidentale”.
In opinia expertului, multe dintre elementele din 2014 care au dus la invazia Ucrainei se regasesc si azi, iar administratia Biden ar trebui sa dezvolte o strategie cu privire la Federatia Rusa.
Deja vu „Crimeea 2014”
Leon Aron precizeaza ca sunt cel putin doua motive pentru care Putin ar putea ordona actiuni militare similare cu cele din 2014. In primul rand setea presedintelui rus de glorie iar cel de-al doilea intentia de a avea un „mandat pe viata” intr-o tara in care economia si veniturile stagneaza de mai bine de un deceniu iar pandemia de Covid-19 a lasat rani adanci. Mai mult, arestarea opozantului Alexei Navalnii a declansat proteste in peste 100 de orase ale Rusiei, pentru prima oara de la demonstratiile impotriva lui Putin din 2011.
Astfel, in 2014, cand situatia economica a Rusiei era tot sumbra, Putin a folosit „intoarcerea” Crimeei pentru a contracara criza economica si pentru a isi creste popularitatea. Actiune care i-a reusit, legitimandu-si astfel mandatul.
Sursa citata arata ca daca in 2013 Vladimir Putin avea o popularitate in scadere de 65%, dupa anexarea ilegala a Crimeei aceasta a explodat la 81%. Iar daca in 1999 la numirea in functia de premier nu era foarte cunoscut, popularitatea sa a crescut vertiginos imediat dupa actiunea militara din Cecenia. Cel mai mare nivel a fost atins in septembrie 2008, dupa razboiul din august 2008 impotriva Georgiei. Atunci Vladimir Putin avea o popularitate de 88%!
Georgia, Republica Moldova si Ucraina, potentiale tinte ale lui Putin pentru un „razboi scurt si victorios”
„Putin ar putea recurge la ceea ce a facut foarte bine in trecut: razboaie scurte si victorioase”, scrie Politico.
„In cazul in care Putin vrea sa poarte un nou razboi scurt si victorios nu duce lipsa de potentiale tinte. Exista cel putin cinci state care ar putea fi victimele unor actiuni militare. Trei dintre ele - Georgia, Republica Moldova si Ucraina - sunt state pe teritoriul carora exista conflicte inghetate ce pot fi foarte usor reactivate de catre trupele rusesti sau de catre separatistii sustinuti de Moscova”, precizeaza expertul Leon Aron in analiza sa. El spune ca alte state ce ar putea fi potentiale tinte ale Moscovei sunt Belarusul si Kazahstanul, ultimul cu cei mai multi etnici rusi dupa Ucraina.
Totusi, semnaleaza Politico, niciuna din aceste tari nu ar putea sa-i potoleasca ambitiile mari ale lui Putin atunci cand vine vorba despre geostrategie. O astfel de ambitie e reprezentata de statele baltice: Estonia, Letonia si Lituania, toate insa membre NATO.
„Desi Putin s-a laudat sa ajunga la Riga si Tallinn in doua zile, o Reconquista imperiala rusa este putin probabila. Rusii nu vor veni cu tancurile. In schimb, Moscova ar putea desfasura o operatiune „hibrida”, pe modelul Crimeea, actiune condusa de catre fortele ruse, mai exact fortele speciale si unitatile de parasutisti de elita din cadrul Districtul Militar Vest al Federatiei Ruse”, precizeaza expertul in analiza sa.
Politico il citeaza pe generalul John Nicholson, fost comandant al trupelor SUA si NATO din Afganistan, care a estimat ca NATO poate mobiliza in aproximativ 90 de zile o forta militara care sa o depaseasca pe cea a Federatiei Ruse in zona Baltica. „In schimb, au trecut doar trei saptamani de la invazia Crimeei, pana la asa-zisul referendum si anexarea oficiala a Peninsulei la Federatia Rusa”, mai precizeaza sursa citata.