Handelsblatt, ziarul de afaceri in limba germana scrie ca Moscova cauta sa destabilizeze fosta republica sovietica prin restrictionarea livrarilor de energie si prin orchestrarea de proteste, iar situatia economica a multora dintre locuitori este grava, potrivit DW.
Potrivit Societatii Germane pentru Afaceri Internationale (DGAP), marele pericol la adresa Moldovei nu este atat invadarea ei de catre Rusia - "cat mai ales ca demonstratiile, care sunt legate de nemultumiri si alimentate de actori pro-rusi, vor fi folosite pentru a rasturna guvernul". Aceasta face situatia din Moldova "relativ instabila", explica politologul Stefan Meister, expert in spatiul rusesc si est-european la DGAP, intr-un interviu oferit publicatiei Handelsblatt.
Or, in Moldova, nervozitatea s-a intensificat duminica, in ajunul unei demonstratii impotriva guvernului pro-european si a presedintei Maia Sandu, cand autoritatile de securitate au arestat 25 de persoane. Unui barbat, identificat de politie ca fiind un mercenar al militiei Wagner, loiala Rusiei, nu i-a fost acordata aprobarea de a intra in tara. Protestele sunt vazute pe scara larga ca fiind influentate de Partidul Sor, pro-Rusia, al carui vicelider a recunoscut recent ca protestatarii au primit bani pentru participarea lor, relateaza cotidianul german.
Evenimentele vin la scurta vreme dupa ce autoritatile moldovene au fost informate despre "actiuni destabilizatoare ale serviciilor secrete rusesti" care urmau sa fie organizate "prin intermediul unor demonstratii" pe teritoriul Republicii Moldova. De altfel, in timpul demonstratiei propriu-zise, alte peste 50 de persoane au fost arestate, subliniaza sursa mentionata.
Publicatia germana noteaza preocuparea guvernului moldovean ca ”Rusia ar putea trage sforile pentru o lovitura de stat cu scopul instalarii unui guvern pro-rus”. Acest lucru, la randul sau, ar putea permite ca tara sa fie folosita in lupta impotriva Ucrainei. Or, fondatorul partidului, Ilan Sor – un om aflat pe lista de sanctiuni a SUA si fugit in Israel din Republica Moldova, unde risca o lunga perioada de inchisoare dupa ce ar fi deturnat 700 de milioane de dolari din sistemul bancar al tarii – este deja un aliat politic al Moscovei, cel putin prin intermediul partidului sau, subliniaza Handelsblatt.
”Cel mai pesimist scenariu”
Politologul Stefan Meister se teme ca, in cel mai rau dintre scenarii, o rasturnare politica ar putea avea loc la Chisinau anul acesta sau anul viitor. "Acest lucru nu poate fi exclus", spune el, in conditiile in care, inca din luna februarie, presedinta Maia Sandu a avertizat asupra planurilor de lovitura de stat in Moldova.
In mod public, aminteste Handelsblatt din Germania, protestatarii se plang de preturile ridicate la energie. ”Cei care nu au copii in strainatate care sa le trimita bani abia reusesc sa se descurce”. Autoarea relatarii, Mareike Muller, prezinta cazul Svetei, o femeie in varsta de 45 de ani, singura persoana din familia ei care mai locuieste in Moldova.
In satul Orhei, la aproximativ o ora de mers cu masina de Chisinau, ea vinde fructe si legume la piata. Copiii ei adulti si sotul ei traiesc in Germania, spune femeia, marturisind ca ea insasi nu a calcat niciodata in aceasta tara. Veniturile ei sunt de 150 de euro pe luna iar factura la gaz este de 350. Femeia spune ca protestele sunt binevenite, "caci, altfel, nu se schimba nimic".
Guvernul de la Chisinau isi mentine calmul
Handelsblatt constata ca executivul de la Chisinau izbuteste sa mentina o abordare calma, in pofida presiunilor enorme exercitate asupra sa. Desi cota de popularitate a partidului de guvernamant PAS este de aproximativ 36%, cifra este in scadere de mai multe luni.
In cadrul unui sondaj recent realizat de Fundatia Friedrich Naumann, apropiata de Partidul Liberal-Democrat din Germania (FDP), 48% dintre respondenti considera ca Moldova ar trebui sa se indrepte spre UE. In acelasi timp, 34 la suta doresc relatii mai stranse cu Rusia. Iar 80 la suta dintre oamenii intervievati sunt nemultumiti de modul in care guvernul administreaza criza energetica din tara.
Meister: ”Fortele de securitate ale tarii sunt slab instruite”
Vorbind despre vulnerabilitatile guvernului de la Chisinau, analistul Stefan Meister de la Societatea Germana pentru Afaceri Internationale explica, in interviul oferit Handelsblatt, ca fortele de securitate moldovene sunt ”slab echipate si slab platite”.
"In general, acesta este un guvern foarte vulnerabil", avertizeaza Meister. Armata Republicii Moldova numara 6500 de militari si 2000 de recruti, potrivit datelor oficiale.
In cel mai bun caz, spune politologul, guvernul triumfa din nou in urmatoarele alegeri din 2024, in timp ce Rusia ar pierde razboiul din Ucraina intr-o forma sau alta. Atunci, procesul de aderare la UE, aflat in curs de desfasurare din iunie 2022, ar putea "sa prinda cu adevarat viteza" iar Moldova sa se elibereze de dependentele sale fata de Rusia, reusind si o decuplare de la gazul rusesc.
”Transnistria separatista primeste in prezent gaz gratuit din Rusia si il transforma in energie electrica ieftina pentru restul tarii. Chisinaul se straduieste sa nu cumpere gaze noi din Rusia pentru restul tarii. Potrivit premierului Dorin Recean, tara este inca dependenta intr-o anumita masura de infrastructura energetica rusa. Moldova este deja conectata la reteaua electrica europeana, dar electricitatea produsa din gaz rusesc este pur si simplu mai ieftina in acest moment”, scrie Handelsblatt.
In principiu, pasii guvernului merg in directia buna, spune politologul Meister de la DGAP. Cu toate acestea, eforturile ar fi "departe de a garanta stabilizarea situatiei" iar Moldova are nevoie de sprijin din partea UE.
De precizat ca ministrul de Externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a solicitat – intr-un interviu oferit Handelsblatt - echipamente de aparare aeriana. Din motive de securitate, compania aeriana ungara Wizz Air nu mai zboara spre Republica Moldova, tara in al carei spatiu aerian patrund in mod recurent rachete.
Nicu Popescu: ”In Moldova exista un consens puternic in favoarea UE”
In dialogul cu Handelsblatt, ministrul de Externe de la Chisinau, Nicu Popescu, a precizat ca, in ultimul an, mediul de securitate s-a "deteriorat dramatic".
In prezent, explica Popescu, nu exista o "amenintare militara imediata" din partea Rusiei la adresa Republicii Moldova. Cu toate acestea, tara este "expusa in mod constant la atacuri”. Diferite servicii de informatii au avertizat recent asupra unor planuri concrete ale Rusiei de a rasturna guvernul tarii.
Desi Moldova se afla sub o presiune masiva din cauza campaniilor de dezinformare bine ticluite, precum si a protestelor impotriva guvernului, Popescu nu vede in pericol aderarea tarii la UE. "Chiar si cei care protesteaza impotriva guvernului vor sa traiasca intr-o tara care permite protestele".
Handelsblatt a realizat interviul cu Nicu Popescu chiar inainte ca politia din Moldova sa anunte ca a dejucat un complot rusesc de destabilizare a tarii in timpul protestelor de duminica.
Intrebat care ar putea fi evolutiile cele mai probabile in situatia in care Rusia castiga razboiul, Popescu a raspuns ca responsabilii de la Chisinau sunt pregatiti pentru intregul spectru de amenintari. ”Da, exista multa nervozitate in societatea si economia de la noi. Insa nu suntem singuri. Legaturile noastre cu Europa si cu Romania ne vor permite sa ne pastram unitatea”.
In ceea ce priveste solutionarea conflictului cu regiunea separatista pro-rusa Transnistria, Popescu a precizat ca ”singura modalitate de a reunifica tara si de a obtine o retragere a trupelor rusesti stationate ilegal in regiune este prin diplomatie si negocieri pasnice”.
Aderarea la UE, a spus seful diplomatiei de la Chisinau, reprezinta prioritatea absoluta a tarii, iar in cadrul acestui proces nutrim speranta ajungerii la o rezolvare pasnica a conflictului. ”Este insa dificil de spus cand se vor intampla lucrurile”, a precizat Popescu.
Intrebat daca Moldova va trebui sa renunte in curand la principiul constitutional al neutralitatii militare pentru a se apara, ministrul a subliniat ca ”neutralitatea nu inseamna indiferenta fata de incalcarile brutale ale dreptului international si nici ca trebuie sa ne demilitarizam, ci dimpotriva – ca trebuie sa fim mai angajati ca niciodata in apararea dreptului international”.
Popescu a precizat ca Moldova si-a consolidat capacitatile de securitate si aparare impreuna cu UE, beneficiind de un ajutor substantial din partea Germaniei, a SUA si a Romaniei.
O tara neutra, a spus oficialul, are nevoie de prieteni si trebuie sa fie capabila sa isi apere cetatenii. ”In mai multe cazuri, rachetele rusesti au traversat spatiul nostru aerian, asa ca avem nevoie de echipamente de supraveghere si aparare aeriana”, a reiterat ministrul de Externe de la Chisinau.