Promo-LEX a estimat pentru primele doua saptamani de campanie electorala cheltuieli neraportate de cel putin 1 922 687 lei, iar Blocul Electoral al Comunistilor si Socialistilor are 34 de cazuri de utilizare a resurselor administrative. Pana astazi, CEC a inregistrat in total 17 concurenti electorali, iar doua dosare sunt in examinare.
Raportul prezentat astazi de PROMO-LEX:
Activitatea organelor electorale: realizari si aspecte problematice in perioada de raportare
Promo-LEX a constatat o accelerare a procesul de acreditare a observatorilor, fiind acreditati in aceasta perioada 734 (91%) de observatori din totalul de 811. De asemenea, alegerea conducerii CECE s-a realizat in termene legale, fiind respectat inclusiv echilibrul de gen in cazul posturilor de conducere, exceptie fiind doar in cazul functiei de secretar CECE, ocupata in proportie de 84% femei.
Un aspect problematic observat in activitatea CECE tine de orarul de lucru al acestora, care nu este respectat. Astfel, din totalul de 83 de vizite intreprinse in timpul orelor de munca, in cadrul a sapte vizite (8%) sediile CECE II erau inchise. O alta problema tine de lipsa accesului pentru persoanele cu dizabilitati in sediile CECE II intru-cat doar 17 (46%) din cele 37 locatii sunt accesibile persoanelor cu necesitati speciale locomotorii.
Pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 au fost formate 2149 SV, inclusiv 1959 de catre CECE II. Pe de alta parte, au fost constatate multiple aspecte problematice care tin de prestatia CEC in contextul adoptarii hotararilor cu privire la crearea sectiilor de votare pentru alegatorii din regiunea transnistreana – 44 SV, dar si peste hotare – 146 SV.
Astfel, desi la alegerile pentru functia de Presedinte din 2020 au votat mai putini alegatori din regiunea Transnistreana decat la parlamentarele din 2019, pentru scrutinul din 11 iulie 2021 au fost organizate cu 2 SV mai multe. La fel, atragem atentia asupra faptului ca, 2 SV au fost create in orasul Bender si 1 SV in satul Corjova, in conditiile in care autoritatile statului nu au un control efectiv asupra acestor localitati, existand astfel riscuri semnificative (exprimate inclusiv de Serviciul de Securitate si Informatii si Biroul Politici de Reintegrare) pentru securitatea procesului electoral si a participatilor la acesta.
Cu referinta la sectiile de votare pentru alegatorii din afara tarii, CEC a constituit initial, in data de 5 iunie 2021 doar 139 SV, fara a tine cont de criteriile legale care sunt prevazute de Codul Electoral pentru stabilirea acestora. Urmare a presiunilor sociale si politice, CEC a revenit asupra hotararii sale si a decis in data de 7 iunie 2021 sa creeze 146 SV. In opinia MO Promo-LEX, CEC trebuia sa porneasca de la cifra de minim 150 de sectii de votare, asa cum si-a stabilit in devizul de cheltuieli, cu posibilitatea majorarii numarului acestora in cazul in care MAEIE/Guvernul ar fi garantat disponibilitatea resurselor financiare suficiente.
Concurenti electorali mai activi – incidente tot mai multe
Activitatea concurentilor electorali se intensifica o data cu cresterea numarului de concurenti inregistrati, dar si urmare a inaintarii in campania electorala. Astfel, catre 8 iunie 2021, cu trei zile inainte de expirarea termenului pentru depunerea dosarelor de inregistrare, CEC a inregistrat in total 17 concurenti electorali, alte doua dosare fiind in examinare. Prin comparatie, la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 pe circumscriptia nationala au fost inregistrati in total 15 concurenti. In perioada 26 – 8 mai 2021, au fost raportate cel putin 673 de activitati electorale desfasurate de noua concurenti electorali, cei mai activi fiind BECS – 357 activitati (53%) si PAS – 177 activitati (26%).
Sporeste insa si numarul incalcarilor raportate de catre observatorii Promo-LEX. Astfel, in perioada de referinta, au fost raportate cel putin 42 de cazuri ce pot fi calificate drept utilizare a resurselor administrative (implicarea angajatilor din sectorul public in activitati de campanie electorala – 27 de cazuri; asumarea meritelor pentru lucrari/servicii efectuate din bani publici – 3 cazuri; organizarea intrunirilor electorale in cadrul institutiilor de stat, cu angajatii acestor institutii, in timpul orelor de munca a acestora – 12 cazuri), de catre: BECS – 34 cazuri, PDM – 4 cazuri, PAS – 2 cazuri, BERU si PDCM – cate 1 caz.
Raportul nr. 3 al MO Promo-LEX prezinta de asemenea si un caz ce poate fi calificat drept oferire de cadouri cu impact electoral, in care a fost vizat candidatul BECS (un teren de joaca pentru localitatea Parcani, Slobozia). La fel, au fost raportate opt cazuri de utilizare a imaginii/simbolurilor de stat ale Republicii Moldova sau ale altor state in scop de promovare electorala (4 – PAS, 2 BECS si cate 1 caz – PPPDA si PUN).
Atragem atentia si asupra a doua cazuri de activitati de campanie in care sunt vizate cultele religioase. Pe de o parte, a fost raportat un caz in care reprezentantii cultelor religioase s-au implicat direct in campania electorala a PDM, de cealalta parte, BECS a utilizat imaginea cultelor religioase in activitatile de promovare.
Cheltuieli neraportate de catre concurentii electorali in suma de cel putin 1 922 687 lei
In perioada 21 mai – 4 iunie 2021, sapte concurenti electorali (PPCC, BERU, PPS, PAS, BECS, PDM si PPPDA) au declarat venituri totale in suma de 9 551 708 de lei. De cealalta parte, suma cheltuielilor declarate este de 5 880 932 de lei. Cele mai multe cheltuieli au fost raportate pentru publicitate electorala – 39%, pentru materialele promotionale – 34%, si pentru organizarea evenimentelor electorale – 16%.
Totodata, MO Promo-LEX a estimat pentru primele doua saptamani de campanie electorala cheltuieli neraportate de cel putin 1 922 687 lei, dintre care PAS – 1 068 194 lei (56%), BECS – 457 335 lei (24%), PPPDA – 119 860 lei (6%), PPCC – 91 909 lei (5%), PACE – 86 249 lei (4%), PPS – 81 509 lei (4%), PDM – 13 185 lei (1%), BERU – 4 447 lei. Cele mai multe cheltuielilor neraportate au fost estimate pentru materialele promotionale (56%) si publicitatea stradala si mobila (18%).
Activitati ale altor institutii publice in contextul scrutinului parlamentar anticipat
In data de 28 mai 2021 Presedintia a organizat sedinta Consiliului Suprem de Securitate avand pe agenda subiecte ce tin de riscurile de coruptie in procesul finantarii partidelor politice si a campaniilor electorale. Promo-LEX sustine necesitatea asigurarii unei finantari legale si transparente a partidelor si concurentilor electorali, insa atragem atentia asupra importantei abtinerii in perioada electorala de la actiuni care pot fi interpretate drept implicare sau influentare a procesului electoral.
Chiar daca cu intarziere, Comisia Nationala Extraordinara de Sanatate Publica a aprobat Instructiunea privind modalitatea de organizare si desfasurare de catre CEC a scrutinelor electorale in conditiile situatiei pandemice. Totusi, ne exprimam ingrijorarea fata de faptul ca unele incertitudini din Instructiune, constatate si la alegerile prezidentiale, nu au fost corectate.
Cu regret, constatam in continuare carente si in realizarea de catre APL a atributiilor ce tin de asigurarea unui proces electoral transparent si corect. Si la acest scrutin Consiliul Municipal Chisinau nu a aprobat desemnarea din partea autoritatii publice locale a membrilor BESV. In context, atragem atentia ca, utilizarea Registrului Functionarilor Electorali al CEC cu scopul de a substitui competentele APL in desemnarea membrilor de birou este o practica care submineaza transparenta procesului electoral si trezeste semne de intrebare privind integritatea procedurilor.
In acelasi timp, MO Promo-LEX se arata ingrijorata de informatiile difuzate de Congresul Autoritatilor Locale din Moldova (confirmate si din alte surse) cu privire la adresarile mai multor primari care acuza initierea de catre organele de ancheta si control a verificarilor inopinate in perioada electorala, inclusiv la indicatia unor deputati, concurenti electorali.
Sesizari nesolutionate in termen restrans si rata crescuta de inadmisibilitate a contestatiilor
In perioada monitorizata, CEC a receptionat 5 contestatii si 4 sesizari, majoritatea fiind depuse impotriva actiunilor concurentilor electorali. Sesizarile nu au fost solutionate termenul maxim prevazut pentru examinarea contestatiilor, iar in privinta a 3 dintre cele 5 contestatii depuse, CEC le-a declarat inadmisibile.
Alte cel putin 10 contestatii au fost depuse impotriva actiunilor si hotararilor CEC la Curtea de Apel Chisinau. Pana la 8 iunie 2021 in privinta a 5 din acestea Curtea de Apel Chisinau a emis, in termene legale, incheieri prin care a declarat inadmisibile actiunile depuse din cauza lipsei unei vatamari reale a dreptului personal de alegator sau de concurent electoral. Cu referire la inadmisibilitatea contestatiilor, Promo-LEX considera ca motivul invocat este neintemeiat, or orice incalcare electorala afecteaza dreptul alegatorilor de a-si forma o opinie sau dreptul concurentilor electorali de a candida in conditii egale.
Discursul de ura si incitare la discriminare ramane nesanctionat si la acest scrutin
In pofida existentei unui Cod de conduita privind desfasurarea si reflectarea campaniei electorale la alegerile parlamentare din 11 iulie 2021, monitorii Promo-LEX au constatat cel putin 36 cazuri de utilizare a discursului de ura si instigare la discriminare – in crestere cu aproximativ 33% comparativ cu perioada precedenta de monitorizare.