Moldova trebuie sa faca o alegere clara - fie este o republica prezidențiala, fie una parlamentara, întrucât lipsa de determinare nu face decât sa aprofundeze criza politica din țara.
Este parerea fostului preÈ™edinte al Legislativului, Marian Lupu. Și preÈ™edintele în exerciÈ›iu îÈ™i doreÈ™te o schimbare a ConstituÈ›iei, optând însa categoric pentru un regim parlamentar. ExperÈ›ii susÈ›in însa ca modificarea ConstituÈ›iei nu ar putea sa rezolve problemele existente, ci mai curând ar genera altele noi.
Moldova a devenit republica parlamentara în 2000. Asta înseamna ca preÈ™edintele nu mai este ales direct de popor, ci cu votul a trei cincimi de parlamentari È™i tot cu atâtea poate fi demis. Potrivit ConstituÈ›iei, È™eful statului poate dizolva Parlamentul, propune candidatura premierului, numeÈ™te È™i destituie miniÈ™tri prin decret, promulga legile sau le remite spre reexaminare. PreÈ™edintele È›arii este comandantul suprem al armatei È™i poate declara stare de razboi. Totodata, È™eful statului are mai multe atribuÈ›ii in domeniul politicii externe. El poate încheia tratate È™i recheama reprezentanÈ›ii diplomatici.
Moldova a devenit republica parlamentara în 2000. Asta înseamna ca preÈ™edintele nu mai este ales direct de popor, ci cu votul a trei cincimi de parlamentari È™i tot cu atâtea poate fi demis. Potrivit ConstituÈ›iei, È™eful statului poate dizolva Parlamentul, propune candidatura premierului, numeÈ™te È™i destituie miniÈ™tri prin decret, promulga legile sau le remite spre reexaminare. PreÈ™edintele È›arii este comandantul suprem al armatei È™i poate declara stare de razboi. Totodata, È™eful statului are mai multe atribuÈ›ii in domeniul politicii externe. El poate încheia tratate È™i recheama reprezentanÈ›ii diplomatici.