Secretarul General adjunct al NATO, Mircea Geoana, a declarat, vineri, intr-un interviu acordat postului de Radio Deutsche Welle, ca presiunea exercitata de Rusia asupra Republicii Moldova este ”imensa” si ca Moscova a desfasurat ”intregul sau arsenal de razboi hibrid”. ”Nu este un razboi deschis ca in Ucraina, dar, cu toate acestea, presiunea asupra Moldovei este imensa, asa cum este foarte mare presiunea asupra Georgiei sau asupra Bosniei-Hertegovina. De aceea, ajutam si mai mult acesti parteneri care se afla sub o mare presiune din partea Rusiei”, a declarat Geoana in interviul pentru DW.
DW: In urma cu un an, presedintele rus Putin a inceput razboiul impotriva Ucrainei. Presedintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, tocmai a exclus sa renunte la vreun teritoriu al tarii sale in cadrul unui potential acord de pace cu Rusia. Dar cum ramane cu NATO? Va sprijini alianta Ucraina atata timp cat trupele rusesti controleaza parti din tara, inclusiv Crimeea?
Mircea Geoana: Suntem hotarati sa continuam sa sprijinim Ucraina atat timp cat va fi nevoie si, de asemenea, sa ne asiguram ca Ucraina castiga acest razboi. Deci domnul Putin poate opri acest razboi in orice moment. Daca el decide sa opreasca razboiul, nu va mai fi niciun razboi. Vor exista discutii de pace.
Si cred ca ucrainenii sunt cei care trebuie sa defineasca ce reprezinta victoria si care vor fi conditiile prealabile pentru o solutie politica. Asadar, noi ajutam Ucraina si, ajutand Ucraina, ne ajutam pe noi insine. Si suntem aici pentru a ramane pe termen lung alaturi de ucraineni.
DW: NATO si-a sporit semnificativ prezenta pe flancul sau estic. Ce va face alianta pentru a proteja regiunea Marii Negre (inclusiv tara dumneavoastra de origine, Romania) si de ce este aceasta regiune atat de importanta in contextul razboiului Rusiei din Ucraina?
MG: Permiteti-mi sa va fac doar un mic memento istoric. Va amintiti anul 2008 in Georgia – a fost la Marea Neagra. Va amintiti de Crimeea in 2014 – este in Marea Neagra. Deci vedeti cum Rusia se foloseste de capacitatile militare din Marea Neagra pentru a proiecta puterea pana in Africa si in Mediterana. Deci si asta este tot Marea Neagra.
De aceea, in conceptul strategic al NATO pe care liderii nostri l-au aprobat la Madrid, consideram si recunoastem Marea Neagra ca fiind o regiune strategica, de relevanta strategica pentru noi. Nu este singura: Marea Baltica este importanta, Marea Adriatica este importanta, Marea Nordului este importanta, Atlanticul de Nord este important. Dar Marea Neagra are o specificitate cu atat de multa prezenta rusa, cu atat de multa presiune pe care o exercita asupra Ucrainei. Si, de asemenea, avem Ucraina si Georgia si Republica Moldova, care sunt parteneri ai NATO.
Presedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, Chisinau, Republica Moldova, vineri, 10 februarie 2023Presedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, Chisinau, Republica Moldova, vineri, 10 februarie 2023
In conditiile in care tara sa se confrunta cu presiuni masive din partea Rusiei, presedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat ca a fi neutru nu inseamna ca o tara este slaba in ceea ce priveste apararea
Asadar, Marea Neagra este foarte importanta. Si noi luam masuri specifice. In tara mea de origine, Romania, Franta conduce grupul de lupta. In tara vecina, Bulgaria, Italia conduce grupul de lupta. Asadar, suntem atenti si investim in descurajarea si apararea tarilor de la Marea Neagra.
DW: Presiunea asupra Republicii Moldova este in crestere, iar atacurile cu rachete rusesti asupra Ucrainei reprezinta o amenintare directa la adresa securitatii Republicii Moldova. Cum poate NATO sa ajute aceasta tara sa isi garanteze independenta si suveranitatea?
MG: Moldova este partener al NATO. De trei decenii, asistam Moldova in multe feluri. Desigur, stim ca Republica Moldova este o tara neutra prin constitutie si respectam acest lucru. Dar noi vedem o intensificare a parteneriatului dintre Republica Moldova si NATO. Raspundem la solicitarile pe care guvernul si presedintele Republicii Moldova ni le adreseaza, atat catre NATO ca organizatie, cat si catre aliatii individuali.
Presedintele Maia Sandu are dreptate: A fi neutru nu inseamna ca esti slab din punct de vedere al apararii. Exista ceva interesant in legatura cu Republica Moldova: Tara este un partener comun atat al NATO, cat si al Uniunii Europene. Faptul ca UE a oferit Ucrainei, dar si Republicii Moldova, o cale clara de aderare la UE ajuta, intr-un fel, Moldova sa reziste la aceasta presiune uriasa din partea Rusiei. Pentru ca impotriva Republicii Moldova, Rusia a desfasurat intregul sau arsenal de razboi hibrid.
Nu este un razboi deschis ca in Ucraina, dar, cu toate acestea, presiunea asupra Moldovei este imensa, asa cum este foarte mare presiunea asupra Georgiei sau asupra Bosniei-Hertegovina. De aceea, ajutam si mai mult acesti parteneri care se afla sub o mare presiune din partea Rusiei.
Aderarea Finlandei si Suediei la NATO a fost pregatita ,dar unele state membre inca intarzie ratificarea protocolului de aderare – cum ar fi Ungaria. Ce credeti ca se afla in spatele acestei situatii?
In primul rand, procesul de aderare a acestor doi noi membri la NATO a fost cel mai comprimat si cel mai accelerat dintre toate celelalte extinderi ale NATO de dupa Razboiul Rece. Asa ca este rapid dupa orice standard. In al doilea rand, ei sunt deja invitati in NATO, deci participa la foarte multe lucruri, inclusiv la planificarea si exercitiile de aparare ale NATO. Deci, practic, ei sunt in jurul mesei in cea mai mare parte a timpului.
Suntem increzatori ca cele doua parlamente nationale care mai trebuie sa ratifice protocoalele de aderare ale Suediei si Finlandei – si anume parlamentul maghiar si parlamentul turc – vor face acest lucru cu celeritate. Secretarul general Jens Stoltenberg a fost la Ankara cu doar cateva ore in urma si a facut din nou aceasta precizare presedintelui Erdogan. De asemenea, facem acest lucru si in fata viitorilor nostri aliati suedezi.
Asadar, suntem optimisti ca si aceste doua tari vor fi membre cu drepturi depline ale NATO. Si suntem, de asemenea, increzatori ca cele doua parlamente ramase vor accelera procesul de ratificare a acestora. Si apoi, fara nicio alta decizie, in momentul in care cei doi aliati ramasi vor ratifica, instrumentul de aderare va fi prezentat Departamentului de Stat de la Washington. Aceasta este regula.
Si vom deveni, speram, in drum spre Vilnius [summitul NATO, 11-12 iulie 2023 – n.r.], o alianta de 32 de natiuni, cea mai puternica si cea mai relevanta alianta din istoria omenirii. Finlanda si Suedia ne vor adauga o mare sofisticare, democratica, militara si de rezilienta, si o valoare adaugata.


