Interviu cu economistul de la Expert Grup despre raportul companiei americane ce a investigat frauda bancară.
Raportul Kroll a fost făcut public de către președintele comisiei parlamentare care investighează furtul miliardului din băncile moldovenești. Raportul are mai multe clauze de confidențialitate și până acum nu au fost făcute publice numele celor care au beneficiat de pe urma fraudei bancare. Liliana Barbaroșie a stat de vorba cu Sergiu Gaibu de la Expert Grup despre raport şi conținutul lui, încercând să descâlcească complicatele fraze financiare.
Sergiu Gaibu: „Primele concluzii care ar putea fi făcute pe baza acestui raport sunt că: unul la mână – în cadrul acestor bănci, în special a Băncii de Economii (BEM), și sunt date exemple foarte clare, elocvente, în această privință, managementul a fost fraudulos. Deci, în pofida unor informații, inclusiv din partea angajaților băncilor respective privind riscurile de creditare a anumitor agenți economici și expunerile riscante pentru bănci, managementul acestor bănci, în particular de la BEM, a luat decizii de acordare a acestor credite care ulterior s-au transformat în această delapidare enormă.
A doua concluzie: în iunie 2018 a fost emis un document de către Procuratura R. Moldova în ceea ce privește strategia de recuperare a acestor bani și în această strategie se inducea indirect ideea că furturile date au avut loc pe o perioadă foarte lungă de timp. Iată în raportul acesta Kroll 2 se arată destul de clar că grupul Șor în total, în perioada 2012-2014, a obținut credite în valoare de 2,9 miliarde de dolari, dintre care în 2014 - peste 2 miliarde și concret în noiembrie 2014 - aproape 2 miliarde de dolari. Deci, grosul creditării a fost efectuat în noiembrie 2014.
Din aceste aproape 2 miliarde, 1,8 miliarde au fost acordare către 7 companii care fac parte din grupul Șor. Deci este clar, este evident că a fost o fraudă masivă, anume în perioada aceasta noiembrie 2014, cu anumite încrengături, cu încercarea de a ascunde aceste fonduri cu anumite operațiuni, iarăși, descrise foarte detaliat în acest raport, acele operaţiuni switch - adică un schimb de credite de la o bancă la alta cu anumite operațiuni de înregistrări false în contabilitate cum ar fi overdraft-ul la Privatbank, de care Privatbank nu cunoștea și alte operațiuni care sunt indicate destul de clar și arată (şi sunt indici foarte clari în raport) că în noiembrie 2014 s-a produs o operațiune de furt a banilor de proporții, cu implicarea grupului Șor.”
Europa Liberă: În concluzie, se poate spune care a fost până la urmă suma furtului?
Sergiu Gaibu: „Trebuie să fie făcută o analiză foarte detaliată. Iată, de exemplu, din acești 1,8 miliarde care au fost eliberate la aceste 7 companii, de facto (și în cadrul raportului este făcută o analiză la subiectul respectiv) cca 900 de milioane au fost eliberate inițial la Banca de Economii, după care alte 900 de milioane au fost acordare în Banca Socială pentru a achita creditele la Banca de Economii.z
Deci, efectiv a fost un volum de operațiuni mai mare, dar de stingere reciprocă a creditelor, pentru ascunderea naturii acestor operațiuni și transferul acestor datorii de la o instituție bancară la altă, de aceea după cum arată schema preventivă, fiindcă iarăși este foarte complicat de spus - deci, iată, aceste 900 de milioane de dolari care au mers ca switch între două bănci, adică transferul de credit de la o bancă la alta, prin intermediul conturilor Privatbank preponderent, deci aceste 900 de milioane aparent sunt acelea care au fost acordate la companii din grupul Șor şi care ulterior au plecat peste hotare”.
Europa Liberă: Încă o precizare, dle Gaibu, dacă înțeleg eu corect, pe scurt, frauda s-a produs în felul următor: o sumă a fost împrumutată din cele trei bănci de un grup de 7 companii, rotită prin alte instituții bancare, unele din Letonia sau în special din Letonia, pentru a pierde urma unui miliard sau a 900 de milioane din suma inițială?
Sergiu Gaibu: Da, unul din scopurile acestea au fost pierderea urmei. Cu toate că, deoarece ele au fost relativ concentrate și sumele au fost ușor de trasat, să-i spunem așa, adică mecanismul, metodologia pe care a aplicat-o Kroll a fost de fapt urmărirea sumelor care sunt similare sumelor acordate. Deci, distribuirea lor nu a fost atât de largă și atât de profesionistă. Adică capacitatea de ascundere a lor, să-i spunem așa, mecanismele de ascundere a acestor sume nu a fost atât de complexe.
Trebui să existe o investigație separată în ceea ce privește acțiunile care au fost întreprinse de către Banca Națională.
Pentru un profesionist, nu ar fi fost foarte complicat să le observe. Da, o problemă a fost faptul că anumite documente au fost arse, anumite documente trebuiau să fie recuperate din anumite înregistrări electronice ș.a.m.d. şi, iarăși, raportul Kroll arată foarte clar aceste surse, dificultatea de a acumula datele respective. Dar se vede că grupul acesta nu a depus un efort deosebit pentru a ascunde aceste surse. Practic, se mergea pe sume aproape echivalente cu cele care erau debursate, făceau un cerc relativ nu foarte complex, reveneau, dar este cert faptul că în final cea mai mare parte a banilor au fost transferat peste hotare.
Europa Liberă: Dacă nu a fost atât de sofisticat cum se credea, pentru Banca Națională - reglementatorul care trebuie să urmărească aceste lucruri - ar fi fost dificil să urmărească, să se prindă la timp și să intervină?
Sergiu Gaibu: „Foarte bună întrebare. Şi într-adevăr aici ar trebui să existe o investigație separată în ceea ce privește acțiunile care au fost întreprinse de către Banca Națională, persoanele de răspundere din cadrul Băncii Naționale în ceea ce privește verificarea și monitorizarea operațiunilor respective. Este clar că acest grup Șor, poate și cu alte persoane afiliate lor, a făcut un furt masiv de fonduri ale acestor bănci, ale deponenților acestor bănci, și chiar în unele situații peste ceea ce era posibil de creditat din resursele disponibile acestor bănci”.
Europa Liberă: Dar ceea ce spuneți dvs., și e nou pentru mine să aud că nici n-a făcut mare efort pentru a adormi vigilenţa Băncii Naționale, și de asta vă întrebam: aveți vreo explicație de ce nu a intervenit banca?
Sergiu Gaibu: „Spre exemplu cu contul sau înregistrările false care au avut loc pentru overdraft-ul cu Privatbank a avut loc în aceiași zi. Adică practic în bilanțul de la sfârșit de zi nu apare tranzacția respectivă. Deci, anumite totuși operațiuni sau anumite măsuri de precauție au fost luate în ceea ce privește modul de a ascunde aceste tranzacții. De asemenea toate tracțiunile acestea au avut loc într-un termen relativ restrâns, asta de asemenea este un oarecare factor.
Dar problema-cheie e că, unul la mână, efectiv s-a aprobat un management incompetent, sau chiar hoți, putem să le spunem așa, la BEM. Ceea ce este un minus foarte mare în ceea ce privește modul de apreciere a administratorilor, fiindcă administratorii sunt aprobați de către Banca Națională, și apar o serie de întrebări cum au fost admise aceste persoane la conducerea Bănci de Economii.”