Situatia politica din tara noastra a ajuns si in presa internationala. Publicatia americana The New York Times scrie despre guvernul Sandu si parlamentul condus de Zinaida Greceanii, precizand ca "Moldova are un guvern nou. Cel vechi refuza sa plece."
Reportajul publicat de The New York Times:
Vineri, Natalia Gavrilita a fost director la un grup de ajutor din Londra. Sambata, ea a fost in mod neasteptat numita ministru al finantelor din Moldova. Luni, a zburat acasa pentru a-si incepe noua slujba.
Exista doar un singur lucru: predecesorul ei nu va pleca, iar politia nu o va lasa sa intre in biroul ei.
Acestea sunt realitatile concurente din Moldova, un mic stat fost sovietic din sud-estul Europei, unde doua dintre cele mai mari partide din tara au format un nou guvern de coalitie sambata pentru a elimina al treilea din putere. Dar cel din urma, Partidul Democrat din Moldova, a refuzat sa paraseasca functia - parasind tara cu doi reclamanti la fiecare minister.
"Avem doua povestiri paralele", a declarat Dumitru Alaiba, parlamentar al uneia dintre cele doua parti care formeaza noul guvern nou. "Avem un fost prim-ministru care refuza sa plece".
Haosul a fost inmultit de Curtea Constitutionala, insotit in parte de colaboratorii vechi ai liderului Partidului Democrat, oligarhul Vladimir Plahotniuc.
Curtea a decis brusc saptamana trecuta ca noul guvern a fost neconstitutional, pe baza faptului ca au trecut mai mult de 90 de zile dupa alegerile parlamentare din februarie. Curtea a suspendat si presedintele Republicii Moldova si l-a inlocuit cu fostul premier, Pavel Filip, care a dizolvat Parlamentul si a cerut noi alegeri in septembrie.
Impasul a aparut sa continue marti, parlamentarii din cele doua parti incercand sa formeze un nou guvern - Blocul ACUM, o alianta pro-europeana, si socialistii, un partid de centru-stanga care se sprijina pe Rusia - promitand sa se adune in Parlament in contradictie cu Pavel Filip si Curtea Constitutionala.
De la recastigarea independentei de Uniunea Sovietica la sfarsitul Razboiului Rece, Moldova nu a fost afectata turbulente politice.
A avut opt prim-ministri in ultimii sase ani.
Aproape trei decenii dupa ce partea de est a tarii - Transnistria - a declarat independenta, insa problema nu a fost inca rezolvata. Nici o tara nu recunoaste regiunea separatista, nici macar Rusia, care totusi a plasat 1500 de soldati pe teritoriul transnistrean.
Intr-o zona stransa de tensiunile dintre Rusia si Occident, cel mai recent dezacord al Republicii Moldova ar putea aparea ca un punct rar de unitate intre Moscova, Washington si Bruxelles.
Rusia sprijina in mod public socialistii. Uniunea Europeana si Statele Unite au emis declaratii in care este mentionat ca nu sprijina pe niciuna dintre parti, insa au fost interpretate sugestii conform carora rezultatele alegerilor din februarie, care au oferit Blocului ACUM si socialistilor o majoritate, ar trebui respectate.
Plahotniuc nu are nicio pozitie oficiala in guvern, insa criticii sai considera ca a capturat o mare parte din mass-media si din sistemul judiciar, in special Curtea Constitutionala, care adesea se pronunta in favoarea sa. Inainte de criza din aceasta saptamana, instanta a suspendat in mod regulat presedintele socialist, Igor Dodon, cand s-a incapatanat.
O instanta inferioara a anulat, de asemenea, alegerile din primaria de anul trecut de la Chisinau, care au fost castigate de unul dintre adversarii lui Plahotniuc.
Oricine apare ca castigator al crizei actuale din Moldova, reprezinta cea mai mare provocare pentru hegemonia lui Plahotniuc in mai mult de jumatate de deceniu si subliniaza limitele puterii sale.
Plahotniuc a devenit o figura atat de diviziva incat a reusit sa uneasca parti atat de diferite, cum ar fi Socialistii si Blocul ACUM, care au atitudini radicale opuse fata de integrarea europeana. Socialistii vor sa mentina legaturile istorice ale Moldovei cu Rusia, in timp ce Blacul ACUM considera ca tara, o data ce face parte din Romania, are un viitor in cadrul Uniunii Europene.
"A reusit sa-i enerveze pe toti", a spus Alaiba, parlamentar.
De la alegerile din februarie, cele doua partide s-au straduit sa gaseasca un teren comun in care sa formeze un guvern de coalitie, dar au reusit la ora 11 sa se alature fortelor, in principal, dintr-o aversiune comuna fata de domnul Plahotniuc.
Pentru guvernul nou-nout, cele doua parti au format o coalitie exact la timp. Constitutia acorda partilor trei luni pentru a forma o coalitie inainte de a fi numiti noi alegeri; daca este interpretat ca trei luni calendaristice, acest termen a trecut duminica, la o zi dupa formarea guvernului. Dar Curtea Constitutionala a interpretat-o in termen de 90 de zile - ceea ce inseamna ca termenul a trecut vineri.
Oficialii occidentali au chemat cele doua parti sa solutioneze disputa prin discutii, insa analistii au spus ca, daca oficialii straini nu au intervenit mai puternic, impasul ar putea continua pana in toamna.
"Pana acum, in comunicarile lor, au fost destul de vagi", a spus Eugen Ghiletchi, analist la Expert-Grup, o organizatie de cercetare la Chisinau.
Daca nu va fi o declaratie clara din partea UE sau SUA, spunand ca sustinem Guvernul A sau Guvernul B, cel mai probabil rezultat vor fi alegeri anticipate.