Un document scurs din culisele administratiei prezidentiale de la Kremlin divulga planul Rusiei de a atrage Moldova sub propria umbrela pana in 2030 - Rise.md

„Documentul este unul interesant, dar arata ca ei sunt cu un pas in urma fata de situatia generala din cauza razboiului din Ucraina si datorita capacitatii regionale a tarilor UE si a altor organizatii internationale de a se mobiliza si de a face fata intentiilor Rusiei de a realiza acest lucru”, a spus Sergiu Diaconu jurnalistilor de la Rise, seful cabinetului prim-ministrului Republicii Moldova, dupa ce i-a fost aratata strategia obtinuta.

Pe fondul invaziei ruse in Ucraina, Guvernul de la Chisinau promoveaza tot mai mult apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeana. Recent, sefa statului a setat si un termen pentru acest obiectiv. Anul 2030.

Acest an – 2030, se regaseste si in strategia Rusiei ca fiind data limita pentru obtinerea controlului asupra Republicii Moldova si indepartarea ei de UE, NATO si de alti parteneri.

Documentul cu strategia detaliata a Moscovei a fost obtinut de RISE Moldova impreuna cu un consortiu international de jurnalisti din care fac parte Yahoo News, Delfi Estonia, Centrul Dossier cu sediul in Londra, ziarul suedez Exane Westdeutscher, Rundfunk si Norddeutscher Rundfunk, postul de investigatie polonez Frontstory, Centrul de investigatii din Belarus si site-ul de stiri din Europa Centrala VSquare.

Documentul provine de la aceeasi Directie Prezidentiala pentru Cooperare Transfrontaliera care a realizat o strategie similara privind planurile Rusiei de a anexa Republica Belarus. Strategia a fost elaborata in toamna lui 2021, la fel ca si strategia privind Belarusul, cu contributia Statului Major al Rusiei si al serviciilor speciale ale Moscovei: FSB, SVR si GRU. „Exista zero la suta [sanse ca] aceste documente sa fie false”, potrivit sursei care ne-a furnizat documentele.

Strategia a fost construita pe trei sfere de influenta: politica si militara, economica si umanitara.

GRUPURI PRO-RUSE DE INFLUENTA IN POLITICA SI AFACERI

Obiective strategice in sfera politica, militara, militaro-tehnica si in domeniul securitatii

Pe termen scurt (pana in 2022), Rusia si-a propus sa deschida un consulat in UTA Gagauzia, lucru care, insa, nu s-a intamplat. Ideea deschiderii unui Consulat rus la Comrat este promovata de fostul sef de stat Igor Dodon inca din 2012. Pe atunci, Dodon era deputat in Parlament.

In 2021, un grup de initiativa a inceput sa adune semnaturi in sustinerea acestei idei, argumentand ca „multi locuitori din Gagauzia au cetatenia Federatiei Ruse si merg in aceasta tara pentru a castiga bani. Multi cetateni din autonomie s-au casatorit in Rusia, au afaceri acolo. Suntem legati de Rusia prin multe fire”.

Mihail Vlah este presedintele Consiliului de supraveghere al companiei publice Teleradio Gagauzia (GRT) si unul dintre organizatorii mitingului impotriva cresterii preturilor in vara lui 2022. Sotia sa, Tatiana Vlah, detine 67% din compania Bakayan, inclusa in lista companiilor moldovenesti carora Rosselkhoznadzor le-a permis, in decembrie 2022, sa exporte in Rusia, dupa ce in august a impus embargo tuturor producatorilor agricoli din dreapta Nistrului. Vlah a negat atunci orice legatura dintre obtinerea dreptului de a exporta in Rusia si organizarea protestului.

Mihail VLAH, activist civic din Gagauzia: Cred ca, in general, Rusia nu este interesata de Moldova. Pentru Rusia este foarte important ceea ce se intampla in regiunea transnistreana, pentru ca, acolo, aproximativ 50% din populatie are cetatenie rusa, acolo isi pastreaza armele si acolo sunt pacificatorii.

In ceea ce priveste Moldova, in ansamblu, cred ca Rusia, firesc, si-ar dori sa vada Moldova in spatiul ei de influenta. La fel cum Europa si America si-ar dori sa vada in spatiul lor de influenta Ucraina, Moldova si Georgia. 

Iar de la Gagauzia, Rusia nu vrea nimic. Noi traim la fel de rau ca toata Republica Moldova. Platim cate 30 de lei pe gaz si 5 pe energie electrica. Produsele noastre nu ajung in Rusia. Noi, ca si fratii moldoveni, suferim de faptul ca este razboi in Ucraina si de pe urma acestei relatii intre autoritatile Republicii Moldova si autoritatile Federatiei Ruse.

Un alt obiectiv al Federatiei Ruse este „Contracararea colaborarii RM cu NATO”, pe care si l-a propus sa fie realizat pana in 2025. Iar pe termen lung, adica pana in 2030, Rusia vrea „formarea unei atitudini negative fata de NATO in societatea moldoveneasca si in cercurile politice”. Anume acesta a fost unul dintre cele „10 obiective prioritare” promovate de Partidul Socialistilor din Republica Moldova (PSRM) la alegerile parlamentare din februarie 2019: „Noi nu vom permite aderarea la NATO si vom realiza inchiderea oficiului NATO din Chisinau”.

„Contracararea politicii expansioniste a Romaniei in Moldova” – obiectiv al Rusiei pe termen mediu – pana in 2025. La aceleasi alegeri din 2019, PSRM sustinea ca, in cazul in care va avea majoritate parlamentara, va interzice „partidele si miscarile unioniste”. Totodata, socialistii promiteau ca  Republica Moldova va „obtine statutul de membru deplin al Uniunii Economice Euroasiatice” (UEE). Obiectivul se regaseste si in strategia Federatiei Ruse.

Tot la capitolul obiective in sfera politica, militara, militaro-tehnica si in domeniul securitatii, Rusia vrea „largirea bazei electorale a fortelor politice din RM care pledeaza pentru relatii constructive cu FR”, „crearea unor grupuri stabile pro-ruse de influenta  in mediul elitelor politice si economice moldovenesti”, „dezvoltarea colaborarii in domeniul politico-militar, inclusiv intensificarea contactelor ruso-moldovenesti intre fortele armate si institutiile de mentinere a ordinii” si „cresterea nivelului de participare a RM in activitatile CSI, inclusiv restabilirea participarii reprezentantilor moldoveni in toate formatele Comunitatii, precum si prin prisma UEE”. 

Dorin RECEAN, prim-ministru: Din punct de vedere militar, in acest moment, ei nu au resursele si circumstantele de a face mare lucru. Ei nu pot avansa pe partea Transnistriei. Nu sunt destul de aliniati. 

Dar in ceea ce priveste cresterea nesigurantei, a fricii si anxietatii si a finantarii protestelor si diferitor tipuri de destabilizare, ei asta incearca sa faca. Si asta coincide cu agenda acestor grupuri care, in mod normal, trebuie sa fie la inchisoare, iar banii lor – recuperati de guvernare, pentru ca ei au furat banii de la oameni. 

„Rusia vede in Partidul SOR un partener de incredere

Un partid care satisface agenda Federatiei Ruse la Chisinau este Sor. Partidul condus de fugarul Ilan Sor si-a aratat deschis simpatia fata de Moscova.

Alaturi de socialisti si comunisti, Sor s-a expus nu o data impotriva NATO, amenintand chiar ca apropierea tarii noastre de alianta militara poate duce la izbucnirea unui razboi cu Rusia.

„De parca nu este clar cum vor reactiona partenerii nostri traditionali din Est la renuntarea la statutul de neutralitate si aderarea la NATO. […] Ne dorim razboi? Poate e cazul sa-i spunem acestei vrajitoare (Maia Sandu – n.r.) sa inceteze sa aduca necazurile NATO pe pamantul nostru pasnic”, a declarat Ilan Sor la inceputul anului 2023.

Pe fondul razboiului la scara larga declansat de Rusia, Sor si-a aratat sustinerea fata de statul agresor, militand impotriva sanctiunilor impuse de UE. „In cazul sustinerii sanctiunilor impotriva Rusiei (de catre autoritatile de la Chisinau – n.r.), imi rezerv dreptul de a chema oamenii in strada”, declara Sor intr-un video pe Facebook.

Mai mult decat atat, inca in 2021, formatiunea parlamentara sustinea ca isi propune sa stabileasca relatii de colaborare cu „Edinaia Rossia” (Rusia Unita), partidul care guverneaza in Rusia mai mult de un deceniu. Intr-un comunicat publicat de Partidul Sor se mentioneaza ca presedintele Comitetului pentru relatii externe din Duma de Stat a Rusiei, Leonid Slutki, a declarat ca, „in ultimii ani, marea problema a fost ca nu am avut in Republica Moldova un partener de incredere si de lunga durata pentru toate companiile noastre mari. Astazi, insa, am gasit acest partener in persoana lui Ilan Sor si a Partidului „SOR””.

Ilan Sor si partidul sau au fost inclusi pe lista sanctiunilor emisa de SUA, pentru ca reprezinta interesele Federatiei Ruse in Republica Moldova.

„Inainte de alegerile parlamentare din 2021, Rusia planuia […] sa readuca R. Moldova in sfera sa de influenta. Pentru a sprijini acest efort, a colaborat cu cetateni rusi pentru a crea o alianta politica menita sa controleze Parlamentul Republicii Moldova si, mai apoi, sa sustina adoptarea unei serii de acte legislative in interesul Federatiei Ruse”, se arata intr-un document emis de Trezoreria de Stat a SUA, in octombrie 2022.

Am intervievat-o pe Marina Tauber in fata Guvernului, in timpul protestului de duminica, 12 martie 2023, organizat de Partidul Sor. Tauber a negat ca ar fi finantata de Rusia in vreun mod.

Marina TAUBER, deputata Sor: „Nu, nu suntem finantati de Rusia, in niciun fel. Va declar acest lucru in mod oficial. Si cand oamenii spun sau afirma acest lucru, va rugam sa le cereti sa va demonstreze si sa va arate dovezile concrete. Altfel, imi pare rau, bla, bla, bla. Eu nu pot raspunde pentru toti oamenii din lume. Daca si-au angajat unii dintre angajati, trebuie sa raspunda. Domnul Cernautan (Viorel Cernauteanu, seful Inspectoratului General de Politie), din cate am auzit din briefingul sau, nu a spus nimic despre partidul politic Sor. Daca sunt niste provocatori aici, ce sa va spun? Cum pot sa va spun? Va arat oameni care au venit din raion la invitatia noastra. Ce fac ceilalti, nu pot raspunde pentru intreaga lume.”

ONG-URI PRO-RUSE, SPRIJIN BISERICII SI STATUT SPECIAL LIMBII RUSE

Obiective strategice in sfera umanitara

Pana in 2025, Rusia si-a propus sa creeze in Republica Moldova o retea de „ONG-uri care promoveaza dezvoltarea relatiilor ruso-moldovenesti”, precum si sa ofere „sprijin organizatoric, financiar, juridic si informational pentru ONG-urile prietenoase cu Federatia Rusa”. Un astfel de ONG a fondat in 2021 Igor Dodon.

Despre „Uniunea de afaceri moldo-rusa” a fostului presedinte, RISE Moldova a scris in ancheta „Ruble pentru Dodon”, in care am aratat cum, din octombrie 2021 si pana in aprilie 2022, adica in doar sapte luni, pe contul moldovenesc al asociatiei au intrat peste 20 de milioane de ruble rusesti (aproximativ cinci milioane de lei). Banii au venit de la organizatia „Delovaia Rossia” din Federatia Rusa, finantata de oameni de afaceri apropiati Kremlinului si reprezentata in Moldova de Igor Chaika, fiul mai mic al lui Iurii Chaika, procurorul general al Rusiei in 2006-2020.

Tot pe filiera umanitara, autorii planului au stabilit drept obiectiv „asigurarea ca autoritatile moldovenesti vor renunta la ideea de a elimina studierea limbii ruse in scoli” si „reconfirmarea statutului de limba de comunicare interetnica pentru limba rusa”. Problema statutului pentru limba rusa pe teritoriul Republicii Moldova se regaseste si in programele politice ale Partidului Socialistilor si cel al Comunistilor. In ultimul program politic, aprobat in 2021, PSRM „se pronunta pentru consolidarea cadrului legislativ cu privire la statutul limbii ruse ca limba de comunicare interetnica pe intreg teritoriul Republicii Moldova”. Iar PCRM noteaza, in programul sau electoral, ca „autoritatile statale vor respecta cu strictete normele care stipuleaza ca limba rusa este limba de comunicare interetnica pe teritoriul tarii noastre”. La finalul lui 2020, majoritatea parlamentara formata din socialisti si Platforma „Pentru Moldova” (formata din deputatii Partidului Sor si deputati transfugi) a votat in Parlament o lege care ii oferea limbii ruse statut special. O luna mai tarziu, legea a fost declarata neconstitutionala si, ulterior, abrogata.

CITESTE MAI DEPARTE PE RISE.MD