Ungaria a afirmat ca „respinge cu forta'' acordul convenit miercuri de cele 27 de state membre ale Uniunii Europene pentru a modifica in profunzime sistemul european de azil si migratie, Budapesta refuzand sa contribuie la mecanismul de solidaritate obligatorie intre tarile membre, transmite Agerpres.
„Respingem cu forta acest pact privind migratia'', a declarat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto. „Nu vom lasa sa intre nicio persoana impotriva vointei noastre'', a adaugat seful diplomatiei ungare.
Slovacia se opune „oricaror cote obligatorii ale UE de relocare" a migrantilor sau amenzilor pentru neaplicarea acestor cote, a declarat miercuri la Budapesta ministrul de externe slovac Juraj Blanar, referindu-se la acordul privind pactul european pentru migratie si azil convenit de Consiliul UE si Parlamentul European, relateaza agentiile EFE si MTI.
„Ne opunem categoric ca Uniunea Europeana sa interfereze in afacerile suverane ale Slovaciei. Aceasta nu este o chestiune in care UE sa aiba competenta. Nu suntem de acord cu asta", a precizat ministrul slovac, care efectueaza o vizita oficiala in Ungaria.
Slovacia va reveni la solidaritatea flexibila pe care a manifestat-o anterior, de pilda contribuind la protejarea frontierei sudice a Ungariei prin trimiterea de ofiteri de politie acolo, a adaugat ministrul Juraj Blanar, vorbind la o conferinta de presa comuna cu omologul sau ungar Peter Szijjarto.
Acesta din urma a spus ca „Bruxellesul poate fi sigur" ca Ungaria si Slovacia resping cotele obligatorii de refugiati. Szijjarto a cerut "elitei de la Bruxelles sa stea departe de acest subiect" si sa nu mai incerce sa impuna masuri asupra migratiei pe care Ungaria le respinge.
"Respingem acest pact asupra migratiei cat mai hotarat posibil. Nimeni in afara de noi nu poate decide cine intra in Ungaria" sau impreuna cu cine trebuie sa traiasca cetatenii acestei tari, a indicat ministrul ungar de externe.
Mai mult, a continuat el, Ungaria respinge "in modul cel mai hotarat" aplicarea de amenzi statelor UE care refuza sa preia migranti conform noului mecanism de redistribuire inclus in pactul convenit acum.
Atat Szijjarto cat si Blanar au criticat de asemenea modul in care a fost adoptat acest pact, folosindu-se majoritatea calificata in Consiliul UE, in locul adoptarii prin consens.
Reactiile Ungariei si Slovaciei vin dupa ce miercuri dimineana, oficialii europeni au anuntat ca UE a ajuns la un acord asupra unui nou set de reguli pentru gestionarea migratiei si azilului.
Spania, Grecia si Italia saluta acordul privind migratia
Prim-ministrul Spaniei, Pedro Sanchez, a apreciat ca acordul este „fundamental" pentru tara sa, intrucat va permite ameliorarea modului de gestionare a frontierelor si gestionarea de o maniera mai umana si coordonata a fluxurilor migratiei.
Spania este una dintre principalele porti de intrare a migrantilor in Europa, chiar daca aceasta tara este adesea doar o etapa pentru acesti migranti veniti din Africa, care se duc apoi in alte tari din Uniunea Europeana, in special in Franta.
Anul acesta, Spania s-a confruntat cu un numar record de migranti din 2018 incoace, cu 52.945 de persoane intrate ilegal pe teritoriul sau in perioada 1 ianuarie-15 decembrie, cu 76% mai mult decat in aceeasi perioada in 2022, potrivit celor mai recente cifre ale Ministerului de Interne spaniol.
Situat in largul coastei de nord-est a Africii, arhipelagul spaniol Canare a fost cu precadere confruntat anul anul acesta cu cea mai grava criza a migratiei pe care a cunoscut-o din 2006 incoace si a inregistrat o crestere spectaculoasa a sosirilor de migranti ilegali, originari majoritatea din Africa Subsahariana.
La randul sau, premierul grec Kyriakos Mitsotakis si-a exprimat "satisfactia" fata de acord, in timpul unui consiliu ministerial, sustinand ca acesta este "un raspuns important" la eforturile Greciei de a se pune in aplicare o politica de imigratie stricta, dar justa.
Grecia este, alaturi de Italia, in prima linie a sosirilor de migranti care cauta sa ajunga in Europa pe Marea Mediterana, mai ales dinspre Turcia. De la inceputul anului, circa 44.900 de persoane in cautare de azil in UE au sosit in Grecia, in principal pe insulele din Marea Egee apropiate de coasta turca, cel mai mare numar din ultimii patru ani, potrivit Natiunilor Unite.
De la sosirea sa la putere in 2019, premierul conservator al Greciei, care pledeaza pentru o linie dura in materie de migratie, a fost acuzat ca autorizeaza respingeri ilegale in mare si de-a lungul frontierei terestre cu Turcia. In pofida anchetelor documentate ale ONG-urilor si marilor media internationale, Mitsotakis a negat mereu aceste respingeri.
Acest acord european a intervenit in conditiile in care Grecia a dat unda verde marti unui permis de sedere conditionat pentru migranti fara acte instalati in tara de peste trei ani si care lucreaza deja pe teritoriul grec. Aceasta masura, aspru criticata de aripa cea mai conservatoare a dreptei aflate la putere in Grecia, este menita sa raspunda penuriei de mana de lucru, in special in sectorul agricol si al constructiilor.
Ministrul de interne italian, Matteo Piantedosi, a salutat acordul pe care l-a calificat drept o victorie pentru Italia. Pactul este rezultatul unor negocieri indelungate, in care Italia a jucat intotdeauna un rol de lider pentru a stabili o solutie echilibrata care sa nu mai faca sa se simta singure tarile de frontiera ale UE, in special cele supuse presiunii migratorii, a declarat Piantedosi, citat de ANSA. Aprobarea pactului este un mare succes pentru Europa si pentru Italia, care va putea acum sa se bazeze pe noi reguli pentru a gestiona fluxurile migratorii si a lupta impotriva traficantilor de persoane, a adaugat ministrul italian.