Lipsa unei strategii clare din partea autorităților centrale pentru UTA Găgăuzia a permis rusificarea regiuni și îndepărtarea acesteia de restul Republicii Moldova. Este concluzia invitaților emisiunii În PROfunzime cu Lorena Bogza, redactorul-șef Nokta, Mihail Sirkeli, și expertul WatchDog, Ștefan Bejan, care au criticat modul în care Chișinăul a gestionat relația cu autonomia în ultimele decenii.
Expertul WatchDog, Ștefan Bejan, afirmă că Autonomia Găgăuză nu a contribuit nicidecum la consolidarea identității găgăuze, ci dimpotrivă, a accelerat procesul de rusificare.
Ștefan BEJAN, EXPERT WATCHDOG: „De exemplu să comparăm recensământul din 1989, atunci când nu era UTA Găgăuzia, și recensământul din 2024. În 1989 - 91,2% dintre găgăuzi declarau că limba lor maternă este găgăuza. La ultimul recensământ - 48% declară că vorbesc de obicei acasă limba găgăuză. Adică Autonomia Găgăuză, în loc să crească acest procent, conservând limba găgăuză, a intensificat procesul de rusificare. O parte din locuitori nu vor să învețe limba găgăuză.”
Mihail SIRKELI, REDACTOR ȘEF NOKTA: „Se plâng la ambasadori și vin (n-red politicinei din autonomie) la președinție, parlament, guvern și spun că Chișinăul îi forțează pe găgăuzi să învețe limba găgăuză. Ei spun că pentru ei este mai comod să vorbească limba rusă.”
Experții au criticat și lipsa simbolurilor identitare găgăuze din spațiul public, dar și lipsa insituțiilor de învățământ cu predare în limba română.
Ștefan BEJAN, EXPERT WATCHDOG: „Dacă mergeți la Comrat sau Ceadâr-Lunga, o să vedeți că străzile se numesc Kotovsk, Lenin, Pobeda. Mihail Ciakir, care este apostolul găgăuzilor, nu are nicio stradă nici în Ceadâr-Lunga, nici în Comrat.”
Mihail SIRKELI, REDACTOR ȘEF NOKTA: „Avem doar două școli de predare în limba română, una la Comrat și una la Vulcănești și nicio grădiniță în limba română. Și, apropo, școlile de predare în limba română sunt supra-solicitate.”
Ștefan BEJAN, EXPERT WATCHDOG: „Colegiul din Comrat construit cu bani turcești trebuia să fie cu predare în limba turcă și română. El arată foarte bine, dar nu este funcțional, pentru că cei din UTA Găgăuzia nu vor ca limba de predare să fie turcă și română, ei vor să fie limba rusă.”
Atât Sirkeli, cât și Bejan consideră că responsabilitatea pentru această situație nu aparține doar administrației locale sau Moscovei, ci și autorităților centrale, care au lipsit din regiune.
Mihail SIRKELI, REDACTOR ȘEF NOKTA: „Autoritățile de la Chișinău sunt naive pentru că cred că UTA Găgăuzia este despre limba găgăuză și cultura găgăuză. Chișinăul, din punct de vedere politic, este înlăturat din Autonomie și procesul este controlat de Moscova.”
Ștefan BEJAN, EXPERT WATCHDOG: „52% din locuitorii acestei regiuni nu se consideră parte a Republicii Moldova la 35 de ani de independență. Este grav că oamenii de acolo nu cunosc limba română. Despre aceste alegeri, ele sunt necesare și este bine că Chișinăul acum pune piciorul în prag, dar pe termen lung noi avem nevoie și de un plan ce facem în următorii 10 ani.”
Invitații au avut însă opinii diferite în privința soluțiilor. În timp ce Sirkeli a pledat pentru decizii ferme din partea Chișinăului, Bejan a insistat asupra necesității dialogului direct cu populația.
Mihail SIRKELI, REDACTOR ȘEF NOKTA: „Soluția este voința politică de la Chișinău care nu există. Ei vor cu dialogul, dar cu dialogul nu se primește.”
Ștefan BEJAN, EXPERT WATCHDOG: „Trebuie dialog cu populația. La Chișinău se vorbește că în UTA Găgăuzia s-a votat doar 5% pentru Uniunea Europeană, dar cine a fost să discute cu ei direct?”
Cei doi au fost însă de acord că statul trebuie să fie mult mai prezent în regiune și să investească în educație și instituții democratice.
Mihail SIRKELI, REDACTOR ȘEF NOKTA: „Decizia numărul unu pentru o perioadă mai îndelungată este să fie deschise cât mai multe grădinițe și școli cu predare în limba română. Chișinăul are obligația să ofere cetățenilor găgăuzi alegeri libere și corecte și trebuie să preia acest rol.”
Lorena BOGZA, PREZENTATOAREA PRO TV: „Ce spun oamenii de acolo?”
Mihail SIRKELI, REDACTOR ȘEF NOKTA: „Ei așteaptă să vină rușii. Rușii nu vin și oamenii sunt disperați.”
Ștefan BEJAN, EXPERT WATCHDOG: „Problema este că societatea este foarte radicalizată. Oamenii sunt foarte anti-Chișinău, anti-PAS, anti-președinție, pentru că le consideră răul absolut. Vina pentru acest lucru este inclusiv faptul că Chișinăul nu a fost prezent de-a lungul timpului în Autonomie.”
Emisiunea integrală din 4 iunie, o puteți urmări pe site-ul pro tv, dar și pe canalul nostru de youtube.
Mandatul Adunării Populare a expirat pe 12 noiembrie 2025, iar alegerile pentru o nouă componență au fost amânate de două ori până în prezent din cauza unor neconcordanțe din legislația locală și cea națională. Ședința Adunării Populare de marți, în care urma să fie examinat documentul elaborat de comun cu Chișinăul privind organizarea alegerilor a ieșuat din lipsă din cvorum. Ba mai mult, a avut loc și un scandal, după un schimb de replici dintre aleșii locali și bașcanul interimar afiliat fugarului Ilan Șor. Tensiunile au culminat și cu demisia președintelui interimar al Adunării Populare, Nicolai Ormanji.