Vlad Filat: Indiferent de vot, eu sunt impacat. Vezi discursul integral al premierului

Vezi mai jos discursul integral al premierului Vlad Filat:

RAPORTUL PRIMULUI MINISTRU VLAD FILAT

(05.03.2013)

Stimate doamne, stimati domni, onorat Parlament!

Prezint atentiei Dvs. raportul activitatii Guvernului Republicii Moldova, axat pe realizarea prioritatilor programului de guvernare „Integrarea Europeana: Libertate, Democratie, Bunastare”.

Suprematia legii si statul de drept. Guvernul pe care am onoarea sa-l conduc si propus drept scop construirea unui stat de drept bazat pe suprematia legii, caci o tara europeana, pe care ne-o dorim cu totii, este o tara a statului de drept, unde cetateanul se simte in siguranta, si toti sunt egali in fata legii. De aceea, reformele din acest domeniu sint indeosebi importante pentru parcursul nostru european.

Reforma justitiei este, probabil, cea mai dificila reforma pe care o implementam. Conducindu-se de Strategia si Planul de Actiuni aprobate in acest Parlament, Guvernul a realizat 56% din actiunile programate pentru anul 2012, 31% actiuni sint in proces de realizare, iar 13% din actiuni au ramas nerealizate. Am reusit: reformarea sistemul instantelor judecatoresti economice, organizarea si functionarea sistemului judecatoresc si aplicarea noii Legi privind selectia, evaluarea performantelor si cariera judecatorilor, scopul careia este fortificarea sistemului organelor de autoguvernare judecatoreasca, introducerea noilor masuri de transparenta a activitatii de infaptuire a justitiei, revizuirea institutiei „imunitatii” judecatorilor, ameliorarea conditiilor de activitate in sistemul judecatoresc, instituirea unui mecanism nou si transparent de selectare, promovare si evaluare a activitatii judecatorilor, precum si alte aspecte care perfectioneaza reglementarea acestui domeniu. In proces de definitivare este si proiectul Legii care instituie un mecanism nou al raspunderii disciplinare a judecatorilor. Abordate in complex si sistemic, toate aceste componente, odata interconectate vor contribui la edificarea unui sistem judecatoresc eficient si responsabil in fata societatii.

Chiar si in aceste conditii, trebuie sa recunoastem ca reformarea justitiei continua sa ramina una din marile noastre restante. Pina in prezent, au fost facuti mai multi pasi concreti in aceasta directie, dar acestia nu au determinat inca o schimbare radicala in ceea ce tine de modul in care e perceputa justitia in societate.

Perioada critica pentru implementarea Strategiei de reforma a sectorului justitiei vor fi anii 2013-2014. Anume in aceasta perioada vor fi promovate cele mai cardinale transformari structurale in sectorul justitiei.

Stimati deputati! Onorata asistenta!

In perioada 2010-2013 s-au redus simtitor cazurile de tratament inuman, coruptie si abuz de putere din partea politiei. Astfel, conform studiului publicat de Transparency International si Ambasada SUA in Moldova in noiembrie 2012, volumul estimat de mita achitat de reprezentantii mediului de afaceri politiei a scazut in jumatate in comparatie cu anul 2008. Camerele instalate in comisariatele de politie monitorizeaza non-stop procesul de audiere si detentia temporara, ceea ce previne ilegalitatile la care am fost cu totii martori in 2009. Politistii ce abuzeaza de functia lor sint sanctionati. Doar in 2012 MAI a aplicat 851 de sanctiuni disciplinare, transmitind clar un mesaj de toleranta zero fata de abuzuri si coruptie in politie.

Ministerul Afacerilor Interne este in faza finala de implementare a actiunilor prevazute in Programul de guvernare pentru 2011-2014. Din 14 actiuni mentionate expres in program, 10 sunt deja finalizate. Cele mai importante realizari ale MAI in aceasta perioada sunt:

Noua Lege a politiei, prin care s-a reusit demilitarizarea MAI, prin scoaterea gradelor speciale in cadrul Ministerului. Politia a devenit o institutie subordonata autonoma, condusa de un sef profesionist, numit de Guvern pe 5 ani. Noua lege prevede trei mecanisme moderne anticoruptie - testul de integritate, monitorizarea stilului de viata si angajarea doar prin concurs a politistilor.

Finantarea politiei locale a trecut la bugetul de stat, pentru a exclude dependenta politiei de factori economici locali. O eficienta sporita se observa si la indicatorii vitali: de exemplu, numarul de victime ale accidentelor rutiere descreste, de la 508 in 2008, la 441, in 2012.

Am avansat in lupta cu crima organizata astfel incit, prin cooperarea internationala, inclusiv cu Interpolul, sa curmam activitatea si sa dam pe mina justitiei mai multe grupuri criminale care subminau nu doar securitatea RM, dar si a Uniunii Europene. Ministerul este in plin proces de dotare a subdiviziunilor, la moment acestea fiind inzestrate cu echipament si automobile noi.

2013 este un an decisiv pentru Reforma MAI - incepind cu 5 martie intra in vigoare noua Lege a politiei si va fi desemnat noul sef al Inspectoratului General de Politie. Vor fi create doua structuri noi - Inspectoratul National de Patrulare, cu 1400 de politisti care vor asigura patrularea intregii tari, si Inspectoratul National de Investigatii, cu 500 de politisti specializati in prevenirea si combaterea crimelor grave.

In continuare, urmeaza sa intreprindem actiuni ferme in combaterea si prevenirea coruptiei. Reforma Centrului National Anticoruptie a avut un parcurs anevoios si trebuie sa recunoastem ca aceasta trebuie avansata in continuare, astfel incit justificarile ei - de a spori eficienta institutiei de prevenire si combatere a coruptiei prin consolidarea independentei CNA, sporirea capacitatii sale si intarirea sprijinului public pentru eforturile anticoruptie – sa fie aduse in practica.

In prezent, avem in lucru un amplu pachet de modificari legislative ce privesc masuri de prevenire si combatere a coruptiei, inclusiv proiectul unei noi Legi privind testarea integritatii profesionale a actorilor din sistemul justitiei. Acestea sint la etapa finala de definitivare si urmeaza a fi prezentate Parlamentului spre examinare in cadrul sesiunii de primavara a anului 2013. Proiectele in cauza vin sa asigure aplicarea unuia dintre principalele obiective ale Strategiei de reforma in sectorul justitiei, care vizeaza promovarea si implementarea principiului tolerantei zero pentru manifestarile de coruptie. Expertizele favorabile din partea Consiliului Europei servesc drept un argument forte ca suntem pe calea cea dreapta. Aceste proiecte sunt total conforme standardelor si bunelor practici in domeniul protectiei drepturilor omului.

Pe parcursul ultimilor ani s-a imbunatatit simtitor situatia in domeniul respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Am crezut ca libertatea presei este unul din succesele majore ale democratizarii tarii noastre. Totusi, nu am stiut sa gestionam aceasta libertate, sa o mentinem. Situatia de astazi, dar mai ales ce ar putea urma acum in caz de campanie electorala, ar pune in pericol progresele obtinute in acest domeniu si ne va arunca inapoi pe lista statelor cu o presa controlata si servila.

Am atins progrese reale in dialogul cu societatea civila si la capitolul transparenta. Daca in anul 2009 erau consultate cu societatea civila doar 38% de proiecte de decizii de politici publice, atunci in anul 2012 organele centrale de specialitate au aplicat procesul de consultare pentru 79% din proiectele de acte legislative si normative elaborate. Am construit si platforme moderne unde statul sa interactioneze cu cetatenii sai, cu mediul de afaceri, cu societatea civila.

Consolidarea statului de drept, eradicarea coruptiei, reformarea justitiei sint componentele de baza ale unei democratii. De ele au nevoie atit cetatenii nostri, cit si mediul de afaceri. O economie dinamica, competitiva, inovatoare, poate exista doar acolo unde domneste legea, nu interesele personale, coruptia, monopolurile si intelegerile oculte. Vedem in eradicarea coruptiei si reteta pentru cresterea economica a Republicii Moldova.

Reforme economice. Obiectivul absolut al Guvernului a fost, este si va fi bunastarea fiecarui cetatean. Iar pentru aceasta sunt necesare reforme economice ce vor tinti spre crearea locurilor de munca si cresterea calitatii vietii, ameliorarea mediului de afaceri si stimularea concurentei si desigur atragerea investitiilor. Iar investitiile vin acolo unde sunt reforme. De aceea, am efectuat si vom continua avansarea unui set important de reforme. Am facut pasi concreti in aceasta directie, insa suntem constienti ca mai avem foarte multe de facut. Spre exemplu, daca in 2009 Republica Moldova era pe locul 103 in clasamentul Bancii Mondiale „Doing Business”, in ultimul clasament elaborat in 2012, tara noastra s-a pozitionat pe locul 83, avansind cu 20 locuri per total. Doar la un capitol – protectia investitorilor – am avansat cu 32 locuri in ultimul timp. Totusi, reformele economice trebuie sa avanseze simtitor pe toate fronturile. Mai avem multe de facut in protectia concurentei, in demonopolizarea si liberalizarea pietelor, in administrarea fiscala, in administrarea vamala.

Desi conjunctura economica mondiala nu a fost una buna, investitiile straine directe au crescut pe parcursul ultimilor 3 ani cu aproximativ 25% - de la 2,6 mlrd. dolari in 2009 la 3,22 mlrd. dolari in 2012 (ianuarie-septembrie). Am tins sa stimulam si investitiile interne, prin intermediul a 5 programe de creditare a IMM-urilor. Am prelungit si programul PARE 1+1 pina in 2015.

Asta ne-a permis sa cream locuri de munca decente pentru o parte din populatia noastra, sa avem o crestere constanta a salariului mediu (daca in 2009 salariul mediu anual a constituit 2747 lei, atunci in 2012 acesta a atins cifra de 3477 lei). Investitiile in productie ne-au oferit sansa sa crestem exporturile si deci sa avem un influx de capital de peste hotare. Activitatea economica ascendenta, comertul si o administrare fiscala mai eficienta au adus o crestere economica cumulativa in acesti trei ani de 14,5%. Au crescut veniturile la bugetul de stat, iar acest lucru ne-a permis sa crestem in continuu salariile bugetarilor: profesori, medici, functionari si sa crestem, pe cit de posibil a fost, pensiile celor ce au muncit toata viata si merita un trai decent si linistit. Aceste majorari, insa, trebuiau facute responsabil si in masura posibilitatilor. Si eu mi-as dori sa avem cresteri mai mari, dar asta, insa, ar pune in mare pericol bugetul de stat. Nu putem cheltui mai mult decit producem. In 2009 am gasit un deficit bugetar de 15%. Am reusit sa reducem treptat acest deficit si sa introducem o disciplina bugetara. In 2013 urmeaza sa reducem deficitul bugetar la 1,5% din PIB, iar datoria de stat va fi redusa pina la 23% din PIB (fata de 24% la moment). Asta in conditiile unei cresteri economice de 4% estimate pentru 2013.

Pentru asta, insa, trebuie sa muncim zi de zi. Intreg Guvernul trebuie sa fie devotat reformelor economice – dintr-o parte sa descatusam definitiv concurenta, sa liberalizam pietele, din alta sa crestem eficienta administrarii fiscale si, foarte important, sa combatem coruptia.

La moment avem in dezvoltare 26 Proiecte de Parteneriat public-privat in diferite sectoare: sanatate, transport, aprovizionare cu apa, locuinte etc. Avansarea si finalizarea lor este decisiva pentru sute de mii de oameni.

Sintem optimisti vizavi finalizarea negocierilor pentru instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat si Cuprinzator dintre Republica Moldova si Uniunea Europeana sunt, ultima runda a negocierilor fiind programata pentru 11 martie 2013. Semnarea Acordului dat va impulsiona economia noastra, va oferi accesul liber al produselor moldovenesti pe cea mai mare si prospera piata din lume, cea a Uniunii Europeane. Integrarea economica a Moldovei in piata Uniunii Europene va creste in continuare activitatea investitionala, ceea ce, la rindul sau, va crea locuri de munca decente, va creste exporturile si va oferi noi oportunitati de afaceri pentru antreprenorii nostri. Aceasta este o definitie a unei economii dinamice, competitive si inovatoare.

In urmatoarele citeva luni avem de efectuat pasi decisivi pentru securitatea energetica a statului (cum ar fi gazoductul Iasi-Ungheni, interconectarile liniilor de energie electrica Iasi Ungheni-Straseni si Suceava Balti), securitatea financiara (reformele ce ni le-am propus in sectorul fiscal, bancar, de achizitii publice sint aici un exemplu elocvent), securitatea alimentara (am creat Agentiei de Siguranta a Alimentelor, dar mai sunt multe de facut in termeni de legislatie, de cresterea capacitatilor).

Onorat Parlament!

Dezvoltarea tarii nu poate fi privita decit prin prisma unui concept cu prioritati clar stabilite. In context, as dori sa amintesc de Strategia Nationala de Dezvoltare „Moldova 2020”, aprobata in 2012, care este primul document de planificare strategica pe termen lung, similar strategiilor europene elaborate in prezent. Mai mult decit atit, durata acestui document deriva si din necesitatea de a-l sincroniza la urmatorul ciclu financiar al UE care acopera perioada 2014-2020.

Spre deosebire de documentele strategice anterioare, Strategia Nationala de Dezvoltare „Moldova 2020” contine prioritati definite concret, concentrind eforturile Guvernului asupra celor mai critice probleme. Noul document ofera o viziune generala asupra felului in care Republica Moldova va arata catre anul 2020. Astfel, „Moldova 2020” contine sapte prioritati care vor conduce la cresterea economica si reducerea saraciei.

Impactul scontat de la implementarea Strategiei Nationale de Dezvoltare „Moldova 2020” este majorarea cresterii economice cumulative pina in 2020 cu 12% peste scenariul de baza. Accentul se va pune pe calitatea cresterii economice, bazata pe investitii si industrii exportatoare. In ceea ce priveste rata saraciei, se prognozeaza o scadere a acesteia cu 4,2% fata de scenariul de baza.

Politici agroindustriale. Agricultura este un important pilon al economiei noastre si o sursa de venit pentru o buna parte din oamenii nostri. Acestia sunt oamenii cu cele mai modeste venituri. De aceea, am depus eforturi pentru promovarea unei agriculturi moderne si performante, am mobilizat finantari pentru cresterea competitivitatii produselor noastre, am initiat reforme structurale pentru ca procesele demarate de noi sa aiba un caracter durabil. La concret, au fost mobilizate finantari externe in suma de 329 mil. euro – bani directionati atit spre reabilitarea infrastructurii in irigatie, cit si spre oferirea de credite si granturi pentru IMM-uri pentru investitii in echipamente si utilaje agricole. Proiectele investitionale Compact, EMPARD, 2KR, etc., sint doar citeva exemple de finantari ce insumeaza impreuna aproximativ 100 mii beneficiari.

In 2010, a fost creata Agentia de Interventie si Plati pentru Agricultura cu scopul de a institui standarde mai riguroase in sistemul de subventionare in agricultura. Acest sistem de management va facilita pe viitor si accederea acestor mijloace, cit si eventuala acreditare conform standardelor europene la acest capitol.

In perioada 2010-2012 au fost achitate toate datoriile fata de producatorii agricoli formate pina in anul 2010, in baza deciziilor emise fara acoperire financiara. Aditional, s-au investit in sectorul agro-industrial peste 10 miliarde lei, fiind plantate peste 13 000 hectare de culturi multianuale.

Mobilizarea proiectelor investitionale cu finantare straina, dar si finantarile din buget, au dus la crearea a aproximativ 15 mii locuri de munca noi.

A fost infiintat Oficiul National al Viei si Vinului, care va fi o structura public-privata si va permite transferarea mai multor competente ale statului catre Oficiu. In acest domeniu important al economiei nationale au fost mobilizate finantari semnificative cum ar fi proiectul Bancii Europene de Investitii in suma de 75 mil. euro. De la lansarea acestui proiect in 2010, 9 entitati economice au obtinut proiecte investitionale in sectorul vitivinicol in suma de 13,7 mil. euro, ce au atras dupa sine 15,6 mil. euro, ca si cofinantare din partea beneficiarilor.

O agricultura performanta si competitiva inseamna o infrastructura moderna. Pina in prezent au fost reabilitate sisteme centralizate de irigare in toata tara, beneficiari ai carora sunt 6000 de producatori agricoli. Peste 15 500 hectare de teren agricol au acces la apa pentru irigare.

Rezultate durabile ale reformelor structurale initiate de Guvern deja pot fi vazute. In pofida secetei din 2012 ce a dus la o scadere cu peste o cincime a productiei agricole, exportul produselor agroalimentare, conform estimarilor, va constitui aproximativ 821,6 mil. USD, fiind in crestere cu 1,4 la suta, fata de rezultatele obtinute in 2011. Asta inseamna ca avem o agricultura mai moderna, ce se orienteaza spre segmente cu o valoare adaugata mai mare, ca producatorii nostri incearca sa se extinda pe piete noi si profitabile, ca investitiile in agricultura aduc rezultate.

Infastructura pentru cetateni. Din asistenta de 1,6 miliarde euro receptionata in ultimii trei ani, practic 80% au fost directionate spre infrastructura: agricultura (inclusiv irigatie) – 329 mil. euro, transport – 244 mil. euro, energetica – 117 mil. euro, apa si salubritate – 150 mil. euro, infrastructura sociala – 195 mil. euro, acestea fiind doar citeva din cele mai importante capitole. De asemenea, din fondurile bugetare de dezvoltare au fost alocati 4,4 miliarde lei pentru aproape o mie proiecte de infrastructura (Fondul Rutier, Fondul Ecologic, Fondul de Dezvoltare Regionala, Fondul de Eficienta Energetica). Alte 360 mil. lei au fost alocati pentru finantarea a 800 proiecte de investitii capitale si reparatii finantate din bugetul de stat. S-a procedat astfel deoarece ferma noastra convingere este ca o infrastructura buna este cheia succesului pentru o economie dinamica, competitiva si eficienta. De aici rezulta importanta acestor investitii. Aceasta explica si faptul ca la moment multe regiuni din tara sunt in stare de santier – drumuri, apa, irigatii, scoli, energetica.

Transport. In 2010-2012 s-au reabilitat 170 km drum, insa lucrarile masive abia incep. Pina in anul 2015 urmeaza sa avem 1500 km de drum nou, drum european. Asta inseamna reabilitarea intregii retele de drumuri nationale in urmatorii trei ani. In 2013 Fondul Rutier va depasi cifra de 1,25 miliarde lei, ceea ce este de aproape 5 ori mai mult decit in 2009.

Anul trecut Republica Moldova a semnat Acordul privind Spatiul Aerian Comun cu Uniunea Europeana. Este un acord important, in interesul cetateanului, care deja a adus preturi mai avantajoase decit acum doi ani, oferte mai multe si circulatie mai sigura.

In 2013 finantarea in domeniul transporturilor practic se va dubla – atit din contul finantarilor nationale, cit si a celor externe. In urmatoarele luni urmeaza sa semnam inca citeva acorduri de finantare cu bancile de dezvoltare pentru asigurarea unei finantari in continuu in infrastructura drumurilor, cai ferate, transport aerian. Aici vreau sa ma refer la negocierile avansate pe care le ducem cu Banca Europeana de Reconstructii si Dezvoltare si Banca Europeana de Investitii pentru mobilizarea unei sume de aproximativ 350 mil.euro in domeniul infrastructurii drumurilor si a cailor ferate.

Aprovizionare cu apa. Una dintre principalele obiective a fost faptul ca aprovizionarea cu apa si canalizarea va fi o prioritate importanta pentru Guvern. Este ceva elementar pentru secolul XXI, pentru o tara moderna. Am facut investitii considerabile pentru a inainta in acest proces. La moment, sunt in lucru, la diferite stadii, peste 1000 km de apeducte. Beneficiari directi ale eforturilor noastre din ultimii ani sint aproximativ 415 mii cetateni ale Republicii Moldova. Ponderea populatiei cu acces la apa a crescut in permanenta cu 2-3% anual. Mai avem, insa, mult pina vom putea spune ca toate localitatile din Republica Moldova sunt aprovizionate cu apa.

Aceste lucrari continua, noi proiecte urmeaza sa fie promovate de urgenta, cum ar fi apeductul Soroca-Balti, care va conecta mun. Balti si 6 raioane din nordul Moldovei - Soroca, Drochia, Floresti, Riscani, Singerei si Telenesti - intr-o retea unica de aprovizionare cu apa si canalizare.

Administratie responsabila si eficienta. Abia un an in urma am reusit sa punem capat unei perioade de instabilitate politica, alegind Presedintele tarii. Am mizat foarte mult pe aceasta perioada de relativa stabilitate pentru a reforma administratia pe interior. Pentru a face pasi hotariti in descentralizare, in reforma administratiei publice centrale avem nevoie de o previzibilitate, trebuie sa iesim din umbra permanentului pericol de alegeri anticipate. In doar ultimul an am reusit sa facem citiva pasi decisivi in directia respectiva. In 2012 a fost aprobata Strategia Nationala de Descentralizare - o reforma care trebuie dusa la bun sfirsit. Acest document de politici reprezinta cadrul conceptual general de reformare a acestui domeniu vital pentru Republica Moldova. Scopul final a Strategiei Nationale de Descentralizare este crearea unor autoritati locale puternice, eficiente care ar presta servicii de calitate cetatenilor.

Salariile alesilor locali urmau demult sa fie majorate. Pentru 2013 este planificata suma de 33 milioane lei pentru majorarea cu 48% a salariilor alesilor locali. Aceste majorari vor fi efectuate de indata ce Parlamentul va efectua modificarile in Legea cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar, proiect inaintat de Guvern.

Modernizarea a presupus si regindirea modului in care functioneaza Guvernul. Guvernul Electronic intruneste toate caracteristicile unui Guvern modern: un Guvern pentru cetateni si mediul de afaceri, transparent, deschis, eficient. S-a muncit timp de trei ani punind fundamentul si planificind activitati. Acum suntem in perioada in care avem rezultate vizibile. A fost lansat Portalul Datelor Guvernamentale, iar Republica Moldova a fost a sasea tara din lume ce s-a alaturat initiativei Guvern deschis. A fost deschis Portalul Serviciilor Publice - ghiseu unic de livrare electronica a serviciilor publice, unde cetatenii si mediul de afaceri in curind vor putea accesa electronic toate serviciile prestate de autoritatile publice centrale. Au fost lansate proiecte ca: Semnatura digitala mobila, Cazierul electronic, Registrul electronic al achizitiilor publice si multe altele.

Vedem in implementarea Guvernului electronic maximizarea transparentei institutiilor publice, pe linga rationamentele enuntate mai sus, si masuri extrem de eficiente in prevenirea coruptiei.

In 2013 urmeaza sa finalizam asemenea initiative cum ar fi Guvernul fara Hirtie, urmind sa limitam la maxim comunicarea pe suport de hirtie dintre institutiile statului. In perioada martie-octombrie 2013, urmeaza a fi lansat serviciul guvernamental de plati electronice, servicii e-certificate de stare civila, e-factura fiscala, e-viza, e-cadastru. Astea sunt doar citeva procese ce necesita un efort continuu si o implementare riguroasa.

Asistenta externa. In martie 2010 la Bruxelles, Guvernul Republicii Moldova a venit cu o viziune strategica in fata comunitatii partenerilor de dezvoltare – „Rethink Moldova” in care a prezentat o viziune pe termen mediu a prioritatilor de reforma si a costurilor pentru realizarea reformelor in infrastructura, servicii publice, dezvoltare economica, climat investitional, stat de drept, sistemul justitiei si combaterea coruptiei. In urma acelui eveniment, Guvernul a obtinut un angajament financiar fara precedent din partea partenerilor de dezvoltare. In ultimii trei ani am receptionat 1,6 mlrd. euro, dintre care 64% asistenta nerambursabila, sub forma de grant. Acesta nu a fost un cadou. Aceasta este modul in care partenerii nostri sustin reformele in Republica Moldova. Reforme pe care noi ne-am obligat sa le promovam.

Anul acesta Guvernul urmeaza sa realizeze 35 actiuni de reforma in diferite domenii, pentru a asigura un suport bugetar in marime de aproximativ 100 mil. euro pe care ii vom primi in anul 2014. Deja in 2013 vor fi debursati aproximativ 57 mil. euro, suport bugetar de la UE – bani care sint deja bugetati. Acesti bani sunt destinati reformelor din mai multe domenii: justitie, economie, energetica, social, sanatate. Respectivul suport bugetar vizeaza dezvoltarea economica, sectorul energetic, justitia, sanatatea. Urmeaza a fi crescut capitalul pentru instrumentul PARE1+1 despre care am mentionat mai sus, vom creste bugetul pentru Agentia de Interventie si Plati Pentru Agricultura, vom infiinta un business incubator, actiuni de eficienta energetica, ajustari legislative in domeniile sus-numite.

Politica externa. In 2009 Moldova era in totala izolare internationala. In trei ani si jumatate am reusit sa redresam acea situatie. Am reusit sa plasam Moldova ferm nu doar pe harta Europei, dar am obtinut ca problemele si aspiratiile noastre sa fie incluse pe agenda marilor jucatori internationali. Vizitele in Republica Moldova a importantilor conducatori de state si lideri europeni sint cea mai buna dovada in acest sens. Toti au venit sa sprijine Moldova in demersul sau european, cu oferte concrete de suport. Ceea ce am reusit, de fapt, sa facem a fost sa transformam politica externa si cursul de integrare europeana intr-un instrument de promovare a reformelor si, implicit, de imbunatatire a vietii cetatenilor.

Integrarea in UE inseamna calea spre o Moldova europeana. Cu institutii europene, cu politie si justitie europeana, cu spitale europene si cu scoli si universitati europene. Tot ce am facut in acesti mai bine de trei ani a avut la baza anume aceasta viziune.

Totodata, integrarea europeana mai inseamna libertate: libertatea circulatiei in baza unui regim liberalizat de vize, libertatea comertului in baza Acordului de Comert Liber, Aprofundat si Cuprinzator si libertatea politica pe care o presupune relatia de asociere. Am ajuns pe ultima suta de metri in negocierea acestor libertati. Si astea nu sint libertati abstracte - ele inseamna cetateni reintorsi acasa, investitii in economie, standarde de viata mai inalte etc.

Moldova are interese serioase – economice, politice si de securitate si in Est si aici ma refer la partenerii nostri ca Rusia, Ucraina, alte state CSI. Anume de aceea o directie foarte importanta a fost relansarea relatiilor politice si economice cu Rusia si Ucraina. Am intensificat schimburile diplomatice, am redeschis mai multe canale de parteneriate economice cu Rusia si Ucraina.

Relatia bilaterala cu China a fost fortificata si o sa contribuim in continuare la acest proces in cadrul multiplelor noastre interactiuni la nivel inalt.

Regula de care ne-am ghidat in politica externa este ca diplomatia noastra trebuie sa fie activa si prezenta acolo unde sint interesele tarii. Pentru a asigura si promova interesele tarii, trebuie, insa, sa ne asiguram o prezenta in noi teritorii, astfel promovind relatii de prietenie cu noi state si consolidind noi prietenii. Suntem in plin proces de deschidere a trei noi ambasade – in Canada, Olanda si Qatar.

Am realizat un lucru important in perioada de activitate a actualului Guvern si anume faptul ca sintem tratati cu respect peste tot - si in Est, si in Vest. Am obtinut oportunitati remarcabile si acum e important sa le folosim la maximum!

Reintegrarea. La baza practic a tuturor activitatilor Guvernului din perioada de referinta a stat un obiectiv vital – reintegrarea tarii, solutionarea conflictului transnistrean. Cea mai mare realizare in acest sens o reprezinta reluarea procesului de negocieri oficiale in format 5 plus 2 dupa o pauza de circa sase ani. A urmat relansarea activitatii grupurilor mixte de experti, solutionarea unor importante probleme pentru cetateni, cum ar fi: reluarea circulatiei trenurilor prin Transnistria, facilitarea incadrarii agentilor economici din stinga Nistrului in cimpul legal de activitate al republicii Moldova, extinderea unor proiecte sociale pe malul sting al Nistrului etc.

Nu ar fi corect din partea mea sa afirm ca pe segmentul ce vizeaza reglementarea problemei transnistrene totul este bine si lucrurile merg asa cum ne-am dorit noi. Probleme exista mai multe, dar pentru noi este important ca procesul de solutionare a acestora este unul continuu. Sint sigur ca, daca vom continua sa aplicam si in continuare aceeasi politica si vom beneficia de acelasi suport din partea participantilor la formatul 5 plus 2, vom ajunge sa vorbim in termeni mult mai concreti de solutionarea acestei probleme grave pentru Republica Moldova.

Educatie si cercetare. In ultimii trei ani Guvernul a fost criticat pentru optimizarea in educatie, fara, insa ca acesti critici sa acorde atentie lucrurilor bune ce se intimpla in acest sens. In ultimii trei ani am reabilitat si dotat 65 institutii prescolare, am dotat cu materiale didactice alte 600 institutii prescolare (42 la suta din totalul national, inclusiv doua centre pentru copiii cu necesitati speciale. 3 scoli profesionale tehnice si caminele acestora au fost reabilitate si modernizate. 266 camine au fost dotate cu echipamente si acces la Internet pentru ca circa 42 mii studenti sa poata atinge performante mai bune in procesul de studii.

Insa, noi nu investim doar in infrastructura. Am demarat un set de reforme structurale ce vor determina o cheltuire mai eficienta a banilor publici.

O educatie de calitate inseamna si o remunerare decenta pentru dascalii copiilor nostri. De aceea, in pofida dificultatilor prin care trecea tara, am identificat sursele necesare pentru cresterea cu 50% a salariilor profesorilor.

Reformele demarate in educatie vor determina o noua abordare a sistemului. Noua formula de finantare a institutiilor scolare va permite nu doar o utilizare mai echitabila a resurselor financiare, dar si mai multa flexibilitate a APL in folosirea mijloacelor alocate. Implementarea acestei reforme necesita in continuare efort si mobilizare, pe alocuri compromis, dar ea este necesara pentru cresterea calitatii educatiei din tara noastra, necesara pentru viitorul tinerilor din Republica Moldova.

Pe parcursul acestor 3 ani am dat curs mai multor actiuni si proiecte menite sa reformeze sistemul de invatamint din RM. In ciuda dificultatilor, am reusit sa marim numarul instututiilor prescolare din tara (din 2009 pina in 2012 acestea au crescut cu 78 unitati). Impreuna cu partenerii nostri de dezvoltare am lansat proiectele TEMPUS privind autonomia universitara, inclusiv cea financiara si asigurarea unei mai bune calitati a invatamintul superior. Am deschis doua centre de formare profesionala si plasare in cimpul muncii a studentilor. Impactul acestor si multor alte proiecte depinde de calitatea implementarii lor, dar mai ales de functionalitatea institutiilor in stat, de continuarea onorarii angajamentelor asumate in fata cetatenilor si a partenerilor de dezvoltare.

Dupa ce timp de 20 de ani, invatamântul profesional tehnic, care constituie baza de pregatire a fortei de munca pentru orice economie, a fost complet ignorant, Guvernul a demarat un proces amplu de reformare care presupune atit ajustarea invatamintului la cerintele pietei, cit si investitii masive pentru renovarea si reutilarea institutiilor de invatamint. Pentru implementarea reformei am reusit sa obtinem suport extern in valoare de 5 mil. euro si sintem foarte aproape sa obtinem mijloace nerambursabile in valoare de 25 mil. euro pentru investitii in sector. Pe parcursul perioadei de referinta, au fost deschise pentru scolile de profil 2 fabrici in domeniul viti-vinicol cu o investitie totala de 650 mii euro si dotate 20 de ateliere in suma totala de aproximativ 1 mil. de euro.

Sanatate. Incepind cu 2010, au fost lansate proiecte de modernizare, renovare, constructie, precum si dotare a institutiilor medicale din tara in cadrul asistentei medicale primare, spitalicesti si de urgenta. S-au construit ori reconstruit 78 de centre de sanatate. Aceasta a permis accesul calitativ la asistenta medicala mai aproape de casa pentru 1,2 mil. cetateni. Obiectivul de baza al acestui proiect ramine asigurarea accesului locuitorilor de la sate la servicii medicale de calitate. Dar este adevarat ca nu ne putem permite sa deschidem asemenea centre in fiecare sat, pentru ca trebuie sa avem si finantare respectiva.

A sporit gradul de protejare financiara a populatiei. Acoperirea cu asigurari medicale s-a marit de la 71.6 % in 2009 pina la 81.6 %. Acoperirea cu medicamente compensate a crescut de 2.5 ori in 2012 comparativ cu 2009, iar costul medicamentelor a scazut cu 15 %. De aceste acoperiri beneficiaza toata populatia, inclusiv familiile vulnerabile.

In 2013 urmeaza a fi dat in exploatare un nou bloc chirurgical republican modern, compus din 16 sali de operatie, dotate cu utilaj modern de ultima ora de serviciile caruia vor beneficia 4500 cetateni anual. Tot in 2013 vor fi date in exploatare alte doua institutii medicale, constructia carora a inceput in 2010: Centrul de transplant de maduva osoasa si a Centrul educational pentru copiii internati pe termen indelungat in Institutul Oncologic, de care vor beneficia anual 840 copii. Este extrem de important sa reusim finalizarea la timp a acestor proiecte.

Protectie sociala, combaterea saraciei, drepturile omului. Reteaua de siguranta sociala a rezistat la toate provocarile acestei perioade dificile. Au intrat in faza de ireversibilitate o serie de reforme magistrale cum ar fi: ajutorul social, de care beneficiaza peste 100 mii de familii, a fost regindit sistemul de sustinere a persoanelor cu dizabilitati, a fost lansata reforma in domeniul pensiilor.

Ajutorul pentru perioada rece a anului a fost instituit in ianuarie 2011. Am construit 29 centre sociale comunitare, care deservesc pina la 33 000 de saraci, persoane in etate, persoane cu dizabilitati si reprezentanti ai altor paturi vulnerabile.

Rata saraciei a scazut in acesti trei ani, dar nu si numarul celor care se simt saraci. In 2012 ajutorul social si-a demonstrat eficienta in intreaga lume, dar e nevoie de timp ca acesta sa se manifeste eficient si la noi. Trebuie sa motivam oamenii sa se reincadreze in cimpul muncii, sa ne concentram pe cei care intr-adevar au nevoie de ajutor, sa excludem cerintele inutile. Daca nu o vom face in continuare, foarte rapid, ineficientele sistemului vor creste ca impact negativ si ca pondere.

Insa Republica Moldova nu se sfirseste in limitele hotarelor sale geografice, ci este acolo unde sint cetatenii nostri. Conform ultimelor date, peste hotare sunt peste 800 mii moldoveni. In astfel de conditii, doar printr-un efort conjugat a celor de aici si a cetatenilor de peste hotare, putem dezvolta, transforma si moderniza Moldova, astfel incit conationalii nostri sa poata reveni acasa. Anume pentru accelerarea acestei interactiuni si conlucrari cu cetatenii de peste hotare am creat recent Biroul pentru Relatii cu Diaspora, care a demonstrat deja ca este o institutie publica viabila si activa. Concetatenii nostri stabiliti in diferite tari trebuie sa stie ca Republica Moldova este tara lor si ca tot ce facem noi este inclusiv pentru binele lor.

Stimati deputati!

Raportul pe care l-am prezentat astazi vorbeste despre unele reusite inregistrate pina in prezent in principalele domenii de activitate. Sigur ca asteptarile noastre ale tuturor au fost mult mai mari si sigur ca se putea de facut mult mai mult daca Republica Moldova ar fi avut conditiile necesare. Dar, chiar si in aceste conditii putem constata ca in ultimii ani in Republica Moldova au fost demarate importante procese care trebuiesc duse la bun sfirsit pentru ca de rezultatele lor sa beneficieze oamenii.

Sint constient de faptul ca nu acest raport ii intereseaza pe cei care au initiat motiunea de cenzura. Totodata, consider ca noi ne-am facut daotria, bazindu-ne pe realitate. Sint cu sentimentul de datorie indeplinita, am promovat deschis si transparent obiectivul de integrare europeana a tarii noastre. Indiferent de rezultatele acestui exercitiu, tin sa va asigur ca eu si colegii mei vom continua sa muncim pentru a transforma Republica Moldova intr-un stat cu adevarat liber, democratic, european si pentru a oferi un trai decent cetatenilor!