Voronin a ignorat intrebarile comisiei Nagacevschi

Vladimir Voronin s-a prezentat la comisie la ora anuntata, refuzand sa discute cu presa. Audierile au durat circa o jumatate de ora, iar la iesire Voronin a declarat ca a refuzat sa raspunda la intrebarile comisiei. Liderul PCRM a raspuns evaziv la intrebarile jurnalistilor si a urcat in masina.
 
In declaratia sa, Vladimir Voronin a formulat sapte intrebari mai mult retorice prin care ar vrea sa afle daca evenimentele de atunci pot fi considerate spontane si daca partidele aflate in opozitie aveau programate proteste. El a criticat totodata comisia de ancheta sugerand ca aceasta ar incerca sa tergiverseze elucidarea evenimentelor, facand jocul actualei guvernari.

Seful comisiei de ancheta a declarat ca Vladimir Voronin nu va mai fi invitat la audieri. De asemenea, vor fi chemati Zinaida Greceanai, Marian Lupu, Vlad Filat si Mihai Ghimpu. Potrivit lui Nagacevschi comisia urmeaza sa prezinte concluziile pana la sfarsitul acestei luni.

Vezi mai jos declaratia liderului PCRM.



Stimati membri ai comisiei,

Nu voi raspunde la întrebarile dumneavoastra. Si nu din cauza ca aceasta pozitie a mea demonstreaza lipsa de respect fata de dumneavoastra. Cunoasteti ca Partidul Comunistilor a fost initiatorul crearii acestei comisii si a investigatiei parlamentare independente. Noi de nenumarate ori ne-am exprimat indignarea fata de tergiversarea organizarii acestei comisii, precum si pauzele îndelungate în activitatea ei. Din aceste considerente, cointeresarea în stabilirea adevarului fata de acele evenimente dramatice m-au impus sa fac acest demers specific.

Mie si nu doar, mi s-a creat impresia ca comisia, în esenta, în întelegerea si aprecierea evenimentelor din 6-7 aprilie se misca pe aceeasi albie pe care îsi desfasoara activitatea institutiile represive si propagandistice ale actualei guvernari. În loc sa fie efectuata analiza detaliata a celor întîmplate, eroizarea devastatorilor, aprecierea emotionala a evenimentelor ca fiind un punct de cotitura pozitiv în istoria noastra, mitologizarea si încîlcirea urmelor.

Eu voi raspunde la întrebarile dumneavoastra, stimati colegi deputati, doar atunci cînd în calitate de deputat al Parlamentului voi auzi raspunsuri clare si concrete la unele întrebari. Atunci cînd voi auzi aceste raspunsuri nu doar de la dumneavoastra, dar si de la liderii acelor partide politice, care astazi au creat guvernarea. Si fiti de acord ca am dreptul la o asemenea pozitie.

Întrebari nu sînt multe.

Prima întrebare. Pot fi oare considerate aceste evenimente ca protest spontan, în situatia în care data, ora si locul evenimentelor erau cunoscute din timp organizatorilor protestelor din Piata Marii Adunari Nationale? Dumneavoastra dispuneti de informatia ca Partidul Liberal Democrat organiza în mod regulat flas-moburi si pichetari cu indicarea datei caderii regimului. Si aceasta data era 7 aprilie. Cunoasteti bine ca Partidul Liberal Democrat a rezervat Piata Marii Adunari Nationale pentru organizarea protestelor împotriva rezultatelor alegerilor. Mai mul ca atît, de la bun început organizatorii indicau ca se propune a protesta împotriva falsificarii vointei poporului. Si aceasta organizare a protestelor avea loc nu doar pîna la anuntarea rezultatelor de catre Comisia Electorala Centrala, dar si cu mult timp înainte de data alegerilor.

A doua întrebare. Daca organizatorii protestelor stiau ca vor scoate tineretul în baza unor învinuiri atît de grave împotriva guvernarii, atunci care era planul lor? Fiti de acord ca ar fi o prostie sa vorbim despre faptul ca nu exista nici un plan. Cu ce urmau sa se finiseze protestele împotriva falsificarii rezultatelor alegerilor? Declaratia prealabila privind organizarea protestelor în Piata Marii Adunari Nationale, depusa de PLDM cu o saptamîna înainte de alegeri, indica un interval întreg de timp pentru proteste – de pe 6 aprilie pîna pe 20 aprilie. Ce urma sa se întîmple pe 21 aprilie?

A treia întrebare. Experienta asa numitor revolutii colore demonstreaza ca un semnal specific pentru nemultumiri populare fata de alegerile furate este aprecierea negativa a unor asemenea alegeri din partea observatorilor internationali si europeni. În cazul nostru, semnal pentru organizarea protestelor  a fost tocmai invers, aprecierea internationala pozitiva a alegerilor din Moldova, ca fiind democratice. Înseamna oare aceasta, ca organizatorii protestelor de la bun început nu erau interesati doar în faptul caracterului democratic al alegerilor, dar si de opinia institutiilor internationale, responsabile de monitorizarea si aprecierea procesului electoral? Înseamna oare aceasta, ca organizatorii de la bun început erau gata sa-si realizeze scenariul sau de protest, ne bazîndu-se pe apelarea la lege, drept si normele europene?

A patra întrebare. Noi tinem mite faptul ca au fost multiple insinuari cu caracter diferit precum ca însisi comunistii au organizat protestele si devastarile pe 6-7 aprilie. Dar astazi organele de drept sînt în mîinile noii guvernari. Si noua tuturor ne este interesant de ce nu este efectuata cercetarea prealabila deschisa fata de toate acele persoane care sînt bine cunoscuti tuturor ca fiind participanti activi în evenimentele din 7 aprilie? Eu vorbesc si despre asa numitii stegari care au pus steagurile Uniunii Europene si a României pe cladirile Parlamentului si a Administratiei Presedintelui, despre acei care în baza multiplelor date ale cronicilor video comanda cu ei. Eu vorbesc despre cei care cu adevarat provocau tineretul spre devastari si asalt. Eu nu înteleg de ce nu este efectuata ancheta prealabila a persoanelor care au purtat negocieri în numele protestatarilor cu deputatii din Parlament. Cine sînt aceste persoane? Eu nu înteleg de ce pîna astazi nu sînt interogati în calitate de martori toti acei deputati (inclusiv din partea PCRM), care erau blocati în cladirea Parlamentului? Ce ei sînt martori de prisos?

A cincea întrebare. Eu de nenumarate ori am spus si despre aceasta spuneam nu doar eu, ca în ziua de 7 aprilie a avut loc un atac cibernetic asupra serverului Administratiei Prezidentiale de pe 12 mii de adrese, care a dus la scoaterea din functiune a acestuia. Toate materialele pe aceasta chestiune sînt la Serviciul de Informatii si Securitate, inclusiv si lista adreselor de pe care au fost efectuate aceste operatiuni.

Atacul cibernetic a avut loc si pe data de 8 aprilie. Profesionistii în domeniu afirma univoc ca asemenea atacuri cibernetice sînt pregatite cu mult timp înainte de savîrsirea propriu zis a acestora. Scopul acestora este – paralizarea retelelor de comunicare, a postei electronice, excluderea accesului la reteaua globala a autoritatilor publice. Si asemenea atacuri cibernetice cu certitudine nu se aseamana cu niste actiuni de protest spontane în piata. Întrebara mea este – de ce este exclusa cu totul în cadrul procesului de examinare si apreciere a evenimentelor din 6-7 aprilie aceasta dovada incriminatoare care demonstreza caracterul organizat al evenimentelor de anul trecut? Nu este pe placul cuiva? Nu se încadreaza în sarcinile de eroizare si mitologizare a Marei Revolutii Democratice din Aprilie? Îi transforma pe liderii actuali în niste mercenari patetici, în complici ai unor comandatari mult mai seriosi?

Întrebarea a sasea. O îngijorare deosebita o epxrimam în legatura cu atidudinea anchetei cu privire la colaboratorii ordinii publice. Evident, nu poate fi exclusa versiunea unor greseli, a lipsei în unele cazuri a coerentei în actiuni, poate chiar si a unor cazuri separate de neglijenta. În acelasi timp este absolut cinica, lispita de rusine, dar si periculoasa acesta dorinta de a gasi în persoana politistilor „tapi ispasitori”, care, cu riscul sanatatii, dar si propriei vieti au facut tot posibilul pentru apararea ordinii constitutionale, asigurînd ordinea publica în acele zile. În opinia mea, asemenea comportament nu indica altceva, decît o tentativa de razbunare si intimidare a politistilor.

În acest context, as dori sa aflu, daca dumneavoastra considerati ca o asemenea „executie cetateneasca” este permisa într-o societate democratica? Oare nu sînteti de parerea ca o asemenea atitudine fata de reprezentantii colaboratorilor ordinii publice duce mai cu seama la încordari în societate, demoralizare a organelor de ocrotire a normelor de drept si nihilism juridic, dar nu spre identificarea adevarului si refacerea dreptatii?

Întrebarea a saptea. Nu înteleg pentru ce mai lucreaza aceasta comisie? De ce este necesara aceasta imitare a activitatilor, daca toate raspunsurile la întrebari sînt date de guvernarea actuala. Liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu a dat clar aprecierea evenimentelor din 7 aprilie 2009, ca fiind o “revolutie”, recunoscînd totodata faptul existentei jertfelor omenesti ca fiind justificate si necesare. Vlad Filat, dupa cum am aflat recent cu totii, a dus negocieri cu reprezentantii organizatiei ultra-radicale de dreapta „Noua Dreapta”, în ajunul evenimentelor din 6-7 aprilie, convenind participarea combatabtilor acestei structuri în viitoarele evenimente . Numai acest singur fapt ar fi fost sufiecient pentru a fi solicitat sa se prezinte la procuratura. Cu toate acestea asemenea chemari la procuratura a lui Filat astazi nu sînt. În acelasi context, comisia dumneavoastra demonstreaza lipsa de independenta si incapacitate de a se misca înainte în explicarea evenimentelor tragice din 6-7 aprilie.
 
Si acum daca îmi permiteti – o mica concluzie. Iata, cum de fapt stau lucrurile dupa un an de zile. Liderii partidelor, prognozînd înfrîngerea evidenta în alegeri, cu o saptamîna înainte de desfasurarea acestora pregatesc oamenii pentru a iesi în strada. Autoritatile în mod provocator sînt învinuite de falsificarea alegerilor de catre aceste partide, care la rîndul lor stiu sigur ca nu vor trebui sa demonstreze învinuirile aduse, dar si sa raspunda pentru acestea. În acelasi timp o asemenea învinuire este ca un semnal de alarma pentru toti cei care vor iesi: cu aceasta guvernare poti face orice îti doresti! Organizatorii sînt absolut dezinteresati în procesul de desfasurare a alegerilor propriu zise. Ei la fel nu sînt interesati de opinia expertilor si institutiilor internationale, pe ei nu îi intereseaza cadrul legal. Si toate acestea dintr-un singur considerent, planul deja elaborat de acestia nu presupunea evolutii ale evenimentelor în limitele cadrului legal. Acestia nu au fost opriti nici de opinia observatorilor internationali, nici de lipsa datelor finale de la CEC. În spatele acestora erau acele persoane si grupuri, care au organizat atacurile cibernetice asupra serverelor institutiilor de stat, acei care au fost pregatiti ca acest haos si faradelege sa fie prezentat ca fiind o revolutie. Adica un fel de – razboiul le va ierta pe toate!

Ei au mizat pe faptul ca autoritatile vor apara cu desavîrsire cladirile Parlamentului si Presedintiei si se vor prabusi în ruinele acestora. Ei au mizat pe faptul ca autoritatile vor încerca sa suprime prin aplicarea fortei aceasta înscenare a mîniei poporului cu forta si se vor discredita prin varsare de sînge.

Dar, nu a fost sa fie asa.

În acelasi timp, astazi, cei care se afla la guvernare, se mîndresc cu ceea ce s-a întîmplat. Se mîndresc cu faptul ca Basescu numeste pogromul din 7 aprilie drept revolutie. Dar mai este un mic detaliu care ramîne pe agenda zilei, inclusiv si în activitatea acestei comisii. Marele pogrom din aprilie a început cu o mare minciuna – fraudarea alegerilor din 5 aprilie 2009. Deja un an a trecut, dar regimul liberal nu a prezentat nici o dovada cît de mica a faptului acestor învinuiri monstruoase si provocatoare. Iar minciunosii si provocatorii guverneaza acum aceasta tara, vorbesc despre democratie si jertfele acesteia. A venit timpul sa oprim toate acestea.

Pîna  cînd toti ei nu vor aduce scuze pentru minciuna, pîna cînd ei nu vor raspunde inclusiv în fata acestei comisii la toate întrebarile pe care le-ati auzit acum, nu putem fi siguri în viitorul democratiei, dar si indipendentei statului nostru. Sa traiesti conform principiului „razboiul le va ierta pe toate” si „învingatorii nu sînt judecati” – este periculos. Învingatorii pot fi judecati. În special, daca este vorba despre cei care încearca sa învinga democratia.

Va multumesc pentru atentie.