Iar urmatoarea eroina despre care va povestim astazi este dovada vie a empatiei si solidaritatii. Acum jumatate de an, Madalina Rosca ducea o viata obisnuita cu rutina zilnica a unui adolescent - mergea la scoala, picta si facea dans, cand brusc, realitatea a lovit-o intr-un mod in care nu s-a asteptat. In Ucraina a inceput razboiul, iar mii de oameni traversau frontiera tarii noastre. Din prima zi a devenit voluntar la un centru de plasament pentru refugiati, oferindu-le tot ce poate un copil sa ofere, o mana de ajutor, o vorba buna sau o imbratisare calda. Sensibila de fire, traieste durerea celor pe care ii ajuta, dar si speranta ca in curand va fi, din nou, pace.
Madalina a pictat lupta pentru pace. Pe de-o parte a coalei erau case bombardate, lanuri in flacari, frica si teama poporului ucrainean... iar de cealalta - suportul pe care l-au oferit moldovenii.
Madalina ROSCA, VOLUNTAR: “La mine in cap niciodata nu era, ca in ziua de astazi sa se ajunga la un razboi."
Moldova si Ucraina s-au luat de mana, privind in aceeasi directie – inspre vremuri linistite si un cer senin.
Madalina ROSCA, VOLUNTAR: "Toate emotiile lor mi-au fost transmise."
Madalina are 16 ani, este o fire artistica, indragostita de pictura si culori.
Facea si dans, pe care insa l-a interupt odata cu pandemia insa.
O tanara cu vise frumoase, fara de griji si cu liniste in jurul ei. Pana cand a inceput razboiul.
Madalina ROSCA, VOLUNTAR: "Eu am venit de la scoala plangand."
Inspaimantata pentru familia ei, tanara urmarea toata tragedia din Ucraina online. Nu a putut sta pur si simplu. Pe 25 februarie, in a doua zi de razboi, Madalina devenea voluntar pentru ucrainenii care fugeau de calea armelor.
"Muncesc de dimineata, de la ora 8, am fost si aseara... si voi veni si maine pentru a ajuta oamenii de aici."
Madalina s-a tinut de cuvant si astfel, toata luna martie a fost acolo pentru fiecare ucrainean. Locatia ii trezeste si acum sentimente puternice, apropiate sufletului ei.
Madalina ROSCA, VOLUNTAR: "Acelasi miros, unul familiar."
In urma cu 6 luni, pe usa de la Moldexpo intra o fetita firava si sensibila, care nici nu intuia ca urma o perioada de maturizare brusca.
Madalina ROSCA, VOLUNTAR: "Foarte multi veneau cu nimic, nimic.
Eram foarte fragila, plangeam de la tot. Luam pauza de 5 minute si iar de la inceput."
Fiind voluntar, a facut de toate. A primit, sortat si aranjat ajutorul umanitar la depozit, a completat liste lungi cu numele a mii de ucraineni care tot veneau, a distribuit haine, paturi, dar si pranzuri calde.
Madalina ROSCA, VOLUNTAR: "Mi-a facut placere sa ajut, uite si acum aduc mancarea."
Madalina ROSCA, VOLUNTAR: "Se aduceau cateva sute de portii de mancare si nu ajungeau."
Zilele erau lungi, munca nu se mai termina, iar presiunea emotionala crestea, Madalina devenind martorul istoriilor si emotiilor acestor vieti omenesti, incercate de razboi.
Madalina ROSCA, VOLUNTAR: "Copii veneau speriati, foarte speriati.
- Se speriau de la sunete puternice.
- Le oferea carti de desenat si erau atat de fericiti, des am plans vazandu-i."
Tanara se straduia sa ajunga si la ore, insa deseori lipsea, pentru ca dorinta de a ajuta era mult mai puternica.
Madalina ROSCA, VOLUNTAR: "De oboseala cadeam in somnolenta, capul meu nu mai lucra."
Spune ca se simte norocoasa, pentru ca unii colegi i-au urmat exemplul, devenind si ei voluntari, iar profesorii au dat dovada de intelegere.
" Tu esti un adevarat lider al colectivului nostru. Ma mandresc, ma bucur de tine.
- Voluntariatul este iubirea in miscare."
Antonina RATA, PROFESOARA DE LIMBA ROMANA, LICEUL “ELENA ALISTAR”: "Mi-a placut curajul Madalinei.
- Faptul ca sunt empatici, le dezvolta mult inteligenta emotionala.
- Se simtea oboseala si chiar le dadeam voie sa tina capul pe banca."
Iar acasa era la fel de incurajata.
" Foarte mandri de mine, mama chiar mi-a spus “Stiam ce este in tine si ma mandresc ca ai ajutat."
Orele nedormite, oboseala crunta, emotia care deseori o coplesea, drama care o inconjura – a meritat tot timpul si efortul din lume, pentru ca de fiecare data Madalina a fost rasplatita cu un zambet si un gand bun.
"Am cunoscut oameni care ne-au multumit din tot sufletul.
- Cand vedeai cat de recunoscatori sunt ei... ca primesc acest ajutor."
Tot ce conteaza este aici si acum pentru Madalina si vrea un singur lucru...
"- Sa stiu ca azi ma culc si maine ma trezesc cu aceeasi liniste in suflet."