În cadrul Campaniei „Pentru un Parlament Curat 2025”, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), un grup de jurnaliști de investigație a documentat cele mai relevante informații despre integritatea candidaților partidelor cu șanse mari să treacă pragul electoral, potrivit sondajelor, dar și a unor candidați independenți și lideri ai formațiunilor politice participante la scrutin. Profilurile candidaților vor fi publicate în perioada 1-24 septembrie 2025 pe site-ul Moldova Curată.

Informații generale

Ludmila Catlabuga (40 de ani) este ministra Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) din noiembrie 2024. Ea candidează la funcția de deputat fiind pe locul 32 în lista Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Înainte de a ajunge ministră, Catlabuga a fost, conform informațiilor publicate pe site-ul MAIA, președinte al Consiliului director la Asociația Fermierilor Producători de Lapte, administratoare și fondatoare la firma compania „Vita-Biofarm” SRL. Între anii 2007 și 2012 a fost contabilă șefă, iar în 2006 a activat, timp de 10 luni, în calitate de specialist resurse umane la Asociația Apă Canal Moldova. Catlabuga este absolventă a Academiei de Studii Economice din Moldova, Facultatea Contabilitate și Audit, iar din 2023 frecventează un program de formare profesională continuă în domeniul agricol, Management în Agribusiness, AgriMBA la Universitatea Tehnică a Moldovei. 

Conform informațiilor publicate pe site-ul Asociației Femeilor Antreprenoare din Moldova (AFAM), Catlabuga a pornit afacerea „Vita-Biofarm” SRL în 2015. Compania are ca domeniu de activitate creșterea bovinelor pentru lapte. „Inițial a pornit cu 33 de bovine de rasa Holstein, cu o productivitate înaltă de lapte, iar actualul efectiv de animale în fermă ajunge la circa de 130 de animale. Anual se produc peste 550 de tone de lapte - materie primă destinat procesării”, se menționează pe site-ul AFAM. Catlabuga a fost, în 2017, una dintre fondatoarele AFAM, iar ulterior a ocupat funcția de președintă. 

Integritatea în activitatea politică

Conform informațiilor depuse la Comisia Electorală Centrală (CEC), Ludmila Catlabuga nu este membră de partid. Ea și-a suspendat calitatea de ministră pe perioada campaniei electorale. Nu a fost implicată în activități politice până în 2024, când a devenit ministră. 

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

În declarația de avere și interese personale depusă la CEC, Ludmila Catlabuga a indicat că, în 2024, a primit plăți salariale de la firma „Vita–Biofarm” SRL în sumă de 179,7 mii de lei, dividende de 946,8 mii de lei de la aceeași companie și încă 48 de mii de lei din darea în locațiune a automobilului către firmă. Soțul Ludmilei Catlabuga este Arcadie Catlabuga, șeful Inspectoratului Național de Investigații (INI). Acesta a avut în 2024 venituri salariale de 322,5 mii de lei și o pensie de 114 mii de lei. În 2024, soții Catlabuga au indicat că au vândut două automobile, unul cu 17 mii de euro (circa 330 de mii de lei) și altul pentru 460 de mii de lei. 

Familia Catlabuga declară că deține, din 2021, o casă de locuit de 127 metri pătrați care ar valora 2,5 milioane de lei, un garaj dobândit în 2025 cu 25 de mii de euro, dar și două terenuri, unul fiind aferent casei de locuit. Soții Catlabuga mai declară patru automobile: Volvo XC 90, fabricat în 2020 și cumpărat în 2025 cu 460 de mii de lei, Land Rover Discovery, fabricat în 2016 și dobândit în 2021 cu 350 de mii de lei, Peugeot 206 cu o valoare de 48 de mii de lei, fabricat în 2003 și cumpărat în 2007, și un camion VW Caddy care ar valora 70 de mii de lei, fabricat în 2006 și procurat în 2015. 

Familia Catlabuga declară că a contactat, în 2021, an în care a achiziționat casa de locuit, un credit în valoare de 2,47 de milioane de lei cu o dobândă de 8,5%, scadent în 2047. 

Datele publice arată că firma „Vita–Biofarm” SRL, înregistrată în 2015, gestionează o fermă modernă de vaci, în satul Visoca din raionul Soroca, amplasată în 2 grajduri cu suprafața totală de 2,246 m². Candidata PAS deține 100% cota-parte, compania fiind administrată, din 2024, de Cristina Gnatiuc. 

Integritatea în gestionarea funcției publice și/sau de partid

Un articol publicat în 2021 pe site-ul Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură (AIPA) arăta că afacerea a pornit în Visoca pentru că soțul ei este orginar din această localitate, iar familia acestuia deținea câteva grajduri ale fostei ferme. „Trecând peste bariera creată de îndoielile mele ce țin de inițierea unei afaceri, am hotărât să transformăm acele grajduri în sălașuri moderne de nivel european. Așa a luat naștere afacerea de familie SRL „Vita – Biofarm”, unde suntem implicați toți membrii familiei”, spunea Catlabuga. 

În articol se menționa că „pe parcursul anilor 2015-2019, SRL „Vita–Biofarm” a beneficiat de subvenții post-investiționale în valoare de 3,5 milioane de lei. Activitatea companiei, 60 la sută, este bazată pe fluxul obținut din subvenții. Acest lucru a favorizat modernizarea, mecanizarea și automatizarea proceselor tehnologice. Investițiile subvenționate au fost redirecționate spre renovarea tehnologică a fermei prin achiziționarea echipamentelor pentru furajare, muls și păstrarea laptelui, precum și a softului de monitorizare a cirezii”, se mai preciza în acel articol.

Datele publice arată că firma „Vita–Biofarm” SRL a beneficiat, constant, în ultimii ani, de subvenții de la stat. În 2024, de exemplu, numele companiei se regăsește în câteva documente de pe site-ul AIPA prin care se confirmă plata subvențiilor: în lista beneficiarilor de plăți complementare - circa 120 de mii de lei, în lista beneficiarilor de plăți directe per cap de animal - circa 131 de mii de lei și în lista beneficiarilor de plăți directe per kg de produs  - circa 725 de mii de lei.

Compania a beneficiat de subvenții inclusiv în perioada în care Ludmila Catlabuga deținea funcția de ministră a Agriculturii. Datele publice arată că în baza unui ordin al AIPA din 14 martie 2025, compania ministrei a primit 705 mii de lei pentru „plăți directe în sectorul zootehnic per kilogram de produs”. Printr-un ordin din ianuarie 2025 al AIPA „Cu privire la autorizarea cererilor de subvenționare”, companiei i-au fost transferați 182 de mii de lei pentru „subvenționarea investițiilor din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural”. Dosarul de subvenționare fusese depus în 2023, iar prin același ordin au beneficiat de subvenții alte câteva zeci de companii. Printr-un alt ordin, din februarie 2025, pentru un dosar depus în 2024, firmei i-au fost transferați 87 de mii de lei. 

Firma se regăsește și în lista solicitanților de subvenții post-investiții printr-o cerere depusă în decembrie 2024 prin care se solicită o subvenție în sumă de 591 de mii de lei. În spațiul public nu există documente care să demonstreze că banii au fost transferați. 

Pentru că AIPA este o instituție subordonată MAIA, condus din noiembrie 2024 de Ludmila Catlabuga, iar ministra a vorbit, în dese rânduri, despre procesul de subvenționare, am întrebat-o pe candidata PAS dacă rolul de ministră a influențat în vreun fel acordarea subvențiilor. 

„Compania a beneficiat de subvenții exact ca toți ceilalți agricultori din R. Moldova. Am depus cererea la AIPA, am stat la rând și am respectat regula clară de „primul venit – primul servit”. Nu am avut și nu am nicio implicare în procesul de alocare a subvențiilor. Compania noastră a urmat aceleași proceduri și aceleași criterii ca toți fermierii, iar sprijinul primit este parte din mecanismul transparent prin care statul susține agricultura. Este important să fie clar: subvențiile nu sunt un privilegiu, ci un drept pentru fiecare agricultor care muncește cinstit și respectă regulile”, ne-a transmis Ludmila Catlabuga, care a precizat că, de când a ajuns ministră nu este implicată în gestionarea companiei. Ea a confirmat că cererea de subvenționare postinvestiții din decembrie 2024 a fost depusă, dar banii nu au fost transferați firmei.

Pe parcursul mandatului de ministră, Ludmila Catlabuga nu a fost implicată în scandaluri mediatice. În luna martie 2025, fermierii au acuzat Guvernul că nu respectă promisiunile privind sprijinul financiar și că nu se grăbește să acorde ajutoarele prevăzute prin lege, amenințând cu proteste. Ludmila Catlabuga a anunțat, în replică, faptul că autoritățile sunt în contact permanent cu asociațiile de agricultori și că se lucrează la identificarea soluțiilor pentru problemele din sector.

Cazier judiciar

Nu există informații despre eventuale antecedente penale sau contravenționale ale candidatului. 

*În perioada 2 septembrie-24 septembrie, un grup de jurnaliști de investigație selectați de API monitorizează candidații și vor realiza profilurile de integritate pentru 50 de candidați ai partidelor și blocurilor cu cele mai mari șanse de accedere în Parlamentul Republicii Moldova și ale unor candidați independenți.  Datele au fost colectate și structurate pe baza criteriilor de integritate elaborate în 2019 de Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat și actualizate în 2025. 

Vezi lista completă a profilurilor candidaților publicate de Moldova Curată AICI.