Comunitatea internationala comemoreaza astazi 25 de ani de la accidentul de la Cernobil, cea mai grava catastrofa din istoria energiei nucleare, fara sa evalueze cu precizie toate consecintele si cu temerile revigorate de accidentele de la centrala japoneza Fukushima.
La 26 aprilie 1986, la ora 01.23, reactorul numarul 4 al centralei de la Cernobil a explodat in timpul unui test de securitate, in urma unei erori de manipulare. Deflagratia a ridicat dala superioara a reactorului, cu o greutate de 2.000 de tone.
Combustibilul nuclear a ars timp de peste zece zile, emitand elemente radioactive cu o intensitate echivalenta cu cel putin 200 de bombe de la Hiroshima si contaminand o mare parte din Europa, in principal Ucraina, Belarus si Rusia.
Pentru a stinge incendiul si a curata zona din jurul centralei, URSS a trimis in patru ani 600.000 de persoane, expuse unor doze puternice de radiatii cu o protectie minima.
Bilantul de la Cernobil suscita in continuare controverse: sunt criticate cultul secretului si supravegherea defectuoasa a victimelor in anii haotici din perioada postsovietica, precum si activitatea de lobby in favoarea energiei nucleare, reticenta la analizarea consecintelor pe termen lung ale catastrofei.
In 2005, mai multe agentii ale ONU, printre care s-a aflat si Organizatia Mondiala a Sanatatii, au estimat ca 4.000 de persoane au murit in urma expunerii la radiatii, un raport care, potrivit ecologistilor, subestimeaza puternic impactul accidentului de la Cernobil.
Acest raport este contestat de UNSCEAR, comitetul stiintific al Natiunilor Unite pentru efectele radiatiilor atomice, care nu recunoaste decât 31 de decese in rândul operatorilor si pompierilor imputabile direct efectelor radiatiilor.
In ultimul sau raport din februarie 2011, UNSCEAR mentioneaza, de asemenea, 6.000 de cazuri de cancer tiroidian, dintre care 15 mortale, provocate de consumul inca din copilarie al laptelui contaminat. "Nu sunt alte dovezi convingatoare" privind alte efecte, afirma sursa citata.
Potrivit Greenpeace, cel putin 100.000 de persoane au murit inainte de 2005 in Ucraina, Belarus si Rusia in urma contaminarii radioactive (cancer, afectiuni ale sistemului imunitar, boli cardiace), a declarat pentru AFP Ivan Blokov, responsabil al filialei ruse a organizatiei.
Accidentele din Japonia au readus in memoria populatiei cosmarul nuclear si au generat repercusiuni politice in Occident, unde Cernobil a favorizat avântul miscarilor ecologiste.
In pofida deciziei de a opri fortat cele mai vechi reactoare din Germania, dupa accidentele de la Fukushima, cancelarul Angela Merkel a suferit o infrângere electorala regionala dura in fata ecologistilor.
"Japonia a aratat ca nu s-a schimbat nimic in 25 de ani, nici modul de intelegere a pericolului, nici comportamentul autoritatilor", deplânge Ivan Blokov.
URSS condusa de Mihail Gorbaciov a reactionat in cea mai nefericita traditie a secretului, nerecunoscând drama decât dupa trei zile, dupa ce Suedia, unde ajunsese norul radioactiv, a alertat lumea intreaga. Tacerea oficiala sovietica, urmata de o serie de minciuni, a favorizat contaminarea a sute de mii de persoane, iar modul in care a fost gestionata criza a dezvaluit slabiciunile statului.
"Ecourile propagandei au minat regimul", apreciaza sociologul Boris Kagarlitki, in timp ce politologul Dmitri Oreskin considera ca accidentul de la "Cernobil a fost un cui batut in sicriul URSS".
"Ucraina si Belarus au inteles ca Moscova era capabila sa intervina, dar nu a avut resursele necesare pentru a le ajuta. Elitele locale au inceput apoi sa-si puna intrebari cu privire la utilitatea unui astfel de centru de putere", afirma el.
Daca mai multe tari occidentale isi pun din nou intrebari cu privire la viitorul energiei nucleare, Ucraina, saraca in resurse energetice naturale, persista pe aceasta cale.
Centrala de la Cernobil a fost inchisa definitiv abia in decembrie 2000 dupa mai multe incidente. Patru centrale, cu 15 reactoare, sunt in continuare in exploatare in tara.
Tragedia de la Cernobil ora cu ora
- 1:26:03 A.M. – se da alarma de incendiu;
- 1:28 A.M. – sosesc pompierii din garda Pravik;
- 1:35 A.M. – sosesc pompierii de la Pripiat, din garda Kibenok;
- 1:40 A.M. – soseste Leonid Telyatnikov, condamandantul pompierilor;
- 2:10 A.M. – este stins focul care cuprinsese acoperisul in camera turbinelor;
- 2:30 A.M. – este stins focul care cuprinsese acoperisul din camera principala a reactorului;
- 3:30 A.M. – sosesc pompierii de la Kiev;
- 4:50 A.M. – sunt localizate toate incendiile care izbucnisera intre timp;
- 6:35 A.M. – toate incendiile sunt stinse, cu exceptia incendiului din interiorul reactorului 4, care continua sa arda timp de mai multe zile.
Planuri de constructie pentru un nou scut
In lunile ulterioare accidentului a fost ridicat un perete din beton peste carcasa distrusa a reactorului. Multi dintre muncitorii care au ajutat la constructia acestuia au decedat, tot din cauza radiatiilor la care au fost expusi.
In 2000, Ucraina a inchis definitiv centrala, dupa 14 ani de la catastrofa nucleara.
In ultimii ani insa, structura a devenit extrem de instabila, iar expertii se tem ca, daca se va prabusi, o cantitate catastrofica de radiatii ar putea fi eliberata in atmosfera. Scutul din beton a fost consolidat, iar expertii se asteapta sa mai reziste inca 15 ani. Masurile luate pana acum ar putea sa fie insa insuficiente pentru a impiedica un nou dezastru. Asa ca UE cauta sute milioane de euro pentru a finanta constructia unui scut protector de otel, care sa acopere fostul reactor 4.
Constructia scutului a fost initiativa UE, in cooperare cu Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si guvernul ucrainean. Acum, insa, oficialii europeni cer si sprijinul financiar al statelor europene.
Uniunea Europeana are nevoie de 740 de milioane de euro pentru a finaliza constructia scutului din otel, menit sa acopere reactorul distrus in explozie, dar si sa stocheze in siguranta combustibilul nuclear din alte reactoare de la Cernobil.
Presedintele Centrului pentru Siguranta Nuclera a UE, Jean-Paul Joulia, a declarat, in timpul unei vizite la locul exploziei, ca Uniunea Europeana a contribuit pana acum cu 500 de milioane de euro la diferite proiecte la Cernobil. Mai mult de jumatate din acesti bani au fost destinati constructiei scutului din otel. Oficialii europeni spera ca guvernele europene si Rusia sa sprijine financiar proiectul.
Noul scut pe care planuieste sa-l construiasca UE va fi cea mai mare structura mobila construita vreodata si una dintre cele mai mari constructii din lume. Va avea 108 metri in inaltime, 257 in lungime si 164 de metri in latime.
Constructia acestuia a inceput deja, intr-o zona adiacenta reactorului. Cand va fi finalizat, va fi impins spre reactor, acoperindu-l in intregime.
Dupa ce scutul va fi asezat la locul destinat, se va incerca dezarmarea reactorului. Interventia umana va fi “minima”, spun reprezentantii UE. Acestia au admis insa si faptul ca vor exista persoane care vor trebui sa se expuna la doze periculoase de radiatii.
In 19 aprilie, guvernul Ucrainei a reusit sa stranga 550 de milioane de euro, din cele 740, cate sunt necesare pentru construirea noului sarcofag. 110 milioane vin numai din partea Uniunii Europene. Donatorii internationali, prezenti in 19 aprilie la Kiev, au promis insa ca vor da in cele din urma si restul sumei.
Noul sarcofag ar trebui sa fie gata in 2015.
GALERIE FOTO. Vezi aici cum va arata scutul de otel care va fi construit deasupra reactorului 4!
Cernobil, orasul-fantoma. Impactul asupra lumii
Nu doar Ucraina a fost afectata de radiatii. In urma deflagratiei un nor radioactiv s-a format pe cer, iar ploi radioactive si un nivel crescut de radiatii a fost semnalat in partile vestice ale Uniunii Sovietice, Europei si chiar si in partile estice ale Americii de Nord. Suprafate mari din Ucraina, Belarus si Rusia au fost, de asemenea, puternic contaminate. Efectele exploziei s-au simtit si in Moldova si au atras atentia specialistilor.
Toata Europa era in panica pentru ca nu se cunosteau detalii oficiale, cel putin la inceput. Uniunea Sovietica a respins ajutorul international. Pana la urma, au fost evacuate 336.000 de persoane.
Raportul Forului Cernobil din anul 2005, condus de Agentia Internationala a Energiei Atomice (IAEA) si Organizatia Mondiala a Sanatatii (WHO), a atribuit tragediei 56 de decese directe (47 de lucratori si 9 copii cu cancer tiroidian) si a estimat ca mai mult de 9.000 de persoane dintre cele aproximativ 6,6 de milioane expuse radiatiilor pot muri din cauza unei forme de cancer. Raportul a citat 4.000 de cazuri de cancer tiroidian intre copiii diagnosticati in 2002.
Din aprilie 1986, de la evacuarea in graba, in orasul Cernobil si suburbia sa Pripiat, aflate in vecinatatea complexului energo-nuclear, timpul s-a oprit in loc iar orasul a devenit o fantoma. Singurele instrumente de masura utile sunt cele care indica nivelul radiatiei.
Mai locuieste cineva in preajma centralei?
Orasul nu va mai fi probabil locuit niciodata, considerandu-se ca radioactivitatea va scadea la un nivel acceptabil abia in jurul anul 2525.
Autoritatile au instaurat o zona de excludere (sau interzisa), pe o raza de 30 de kilometri de la centrala, unde accesul este limitat. Chiar si asa, un numar de 400 de oameni au hotarat sa se intoarca la locul tragediei si sa-si continue vietile acolo.
Turism toxic. Este Cernobilul vizitabil?
Raspunsul este da. O zi petrecuta in orasul-fantoma te va costa in jur de 160 de euro.
“Drumetia” este organizata de o agentie de turism al carei autocar te va prelua de la Kiev si te va duce pana la locul tragediei de acum 25 de ani.
Cernobil vs. Fukushima
Criza nucleara din Japonia a reactivat in memoria colectiva amintirea tragediei de la Cernobil, de acum 25 de ani. Iar atunci cand autoritatile nipone au luat decizia de a cataloga cu 7 (n.r. pe o scara de la 1 la 7, in care 7 descrie cea mai neagra situatie), pe scara accidentelor nucleare, situatia de la centrala Fukushima Daichii, multi s-au intrebat daca accidentul este echivalentul celui din 26 aprilie 1986.