Au fost orfani in viata si, dupa moarte, tot orfani au ramas. Este vorba despre micutii de la Casa Municipala de Copii care s-au stins de-a lungul anilor din cauza diferitor boli. Pe la mormintele lor nu trec decat angajatii institutiei ca sa mai faca ordine, iar de Blajini, cand cimitirul roieste de oameni, bucata lor de teren e pustie. De ani buni, nicio mama nu a mai trecut pe-acolo, macar sa aprinda o lumanare.
Cimitirul a fost zilele acestea plin de oameni veniti sa ingrijeasca mormintele celor apropiati. Si numai in acest coltisor ingradit de langa intrare a fost ca intotdeauna liniste.
Acesti copii au crescut si au murit fara parinti. Iar mormintele lor sunt acum la fel de orfane. In afara de angajatii casei de copii, nu trece practic nimeni pe-aici.
Desi e bine ingrijit, cimitirul orfanilor, pare al nimanui. Florile sunt decolorate, iar o masa pentru pomenire, la care nici nu are cine sa stea, abia de se tine.
Istoria fiecarui copil inmormantat aici e cutremuratoare – e despre indiferenta si despre mame fara inima.
La casa municipala pentru copii sunt circa 70 de micuti. Majoritatea au parinti in viata, insa acestia nu-si amintesc de ei.
Potrivit ultimelor date ale Unicef in Moldova sunt circa 9 mii de copii institutionalizati, insa nu exista date clare despre cati dintre ei au murit in internate.