Pentru un baietel de patru ani din Chisinau definitia copilariei e durerea. Micutul sufera de diabet, iar asta inseamna ca in fiecare zi trebuie sa suporte intepaturi in deget si injectii in burta sau coapse. Toate aceste proceduri i le face mama sa, care de un an nu doarme noptile de frica sa nu-si piarda copilul. Daca nu ar primi insulina la timp, corpul firav al baietelului ar ceda, pur si simplu. O pompa speciala l-ar putea scuti de toate aceste chinuri, dar pentru a-i fi implantata e nevoie de 15 mii de euro, bani de vis pentru familia sa care abia gaseste ce sa puna pe masa.
"Nu!
-Nu va fi dureros! Relaxeaza piciorul!"
Asa incepe si tot asa se incheie fiecare zi pentru Artiom. Cu jumatate de ora inainte de masa, Ecaterina isi aduna toata puterea ei de mama si cu inima stransa ii injecteaza o noua doza de insulina.
Ecaterina TANOVITCAIA, MAMA: "E foarte greu. Nu stiu cum sa va explic. Mi-e mila de el."
Iar peste cateva minute urmeaza o intepatura in deget, pentru a masura nivelul glicemiei in sange.
“Mama, ma doare....”
Procedurile acestea chinuitoare se repeta de mai multe ori pe zi. Dar acestea il tin in viata pe Artiom. Iar cateva minute de intarziere il pot distruge.
Ecaterina TANOVITCAIA, MAMA: "Noaptea trecuta dormeam. Nu am auzit desteptatorul si la ora sase când m-am trezit, el tremura foarte tare, dintii clantaneau. Zaharul a cazut."
Ecaterinei nu i se mai usuca ochii de lacrimi de un an, de cand a fost la un pas de a-si pierde copilul. Totul a inceput de la o simpla raceala.
"Era în stare grava."
Si a ajuns la un diagnostic care i-a intors viata pe dos.
Ecaterina TANOVITCAIA, MAMA: “Medicul ne-a spus ca are diabet. Mi s-a surpat pamântul sub picioare.”
Au urmat zile de cosmar, nopti nedormite, luni intregi petrecute in spital, coma, picuratori...
“Din reanimare când îl aduceau în carucior, era pierdut.”
In tot acest calvar, Artiom a ramas si fara tata care a cedat si a plecat...
"Mi-a spus ca nu are nevoie de un copil bolnav. S-a întors si a plecat."
Din cauza bolii, copilul nu poate merge la gradinita, asa ca zilele lui sunt una ca una.
Artiom TANOVITCHII: "-Ai prieteni?
-Numai mama."
Indura un regim alimentar foarte sever. Tot ce mananca e cantarit gram cu gram. Nimic in plus. Dulciuri, inghetata, fructe dulci – pentru el sunt numai in povesti.
Artiom TANOVITCHII: “-Eu nu manânc banane pentru ca sunt dulci.
-Dar le vrei?
-Nu. Mama ma cearta.”
Nici Ecaterina nu poate munci din cauza ca trebuie sa-l supravegheze secunda cu secunda. Mai are o fiica de 12 ani, care nu a vrut sa apara in fata camerelor, iar povara este grea.
“Se întâmpla sa nu avem deloc bani. E nevoie de 1500 de lei lunar numai pentru testele de sânge.”
Pe langa toate, incearca sa puna un ban deoparte ca sa-si scape copilul de chinuri. A luat legatura cu o clinica din Israel care i-ar putea implanta lui Artiom o pompa speciala. Aceasta i-ar masura nivelul glicemiei si i-ar injecta insulina fara a fi intepat. In felul acesta, Artiom ar scapa de dureri. Dar e nevoie de 15 mii de euro. In ritmul de acum Ecaterina nu ar aduna acesti bani nici in o suta de ani.
“Mai bine as fi fost eu bolnava decat el...”
Dar pentru ca boala nu o poti lua cu mana, femeii nu-i ramane decat sa spere ca poate o minune se va intampla si in viata lor.
Contul bancar pentru cei care isi doresc sa-l ajute pe Artiom:
BC Victoriabank SA
Filiala nr. 3 Chisinau
cod banca: VICBMD2X416
ECATERINA TANOVITCAIA, c/f: 0990912894847
223320314360 (MDL)
MD07VI000000223320314360 (USD/EUR)