Va spunem astazi o istorie despre care nici noua nu ne-a venit a crede ca poate fi adevarata. O tanara de 31 de ani, tintuita la pat, creste de una singura un baietel de 3 ani. Svetlana Filat incearca sa-i ofere copilului sau toata grija, desi chiar ea ar avea nevoie de ingrijire permanenta. Ambii traiesc intr-o saracie atat de crancena incat uneori nici nu au ce sa manance. Si cele cateva braturi de lemne pe care le mai au sunt pe sfarsite asa ca ii asteapta o iarna cum nu se poate de grea.
Am gasit-o asezata pe un pat ingust pe care sta aproape nemiscata de 6 ani. Alaturi topaie vesel un copil care nu intelege inca de ce mama sa plange atat de des.
Nicolae, baietelul: „Eu o iubesc foarte mult. Ce-ai vrea sa faci cu ea? Sa ma joc, sa ies afara.”
Dar pentru ca asta este imposibil, Nicolae sta si el zile intregi inchis in casa. Noroc ca au capatat un calculator, o adevarata bijuterie in casa lor saracacioasa.
In camera lor era cam la fel de frig ca afara.
Svetlana Filat, din satul Mingir, raionul Hancesti, a fost un copil ca toti ceilalti, dar la patru ani a inceput sa schiopateze. La 25 de ani a ajuns deja tintuita la pat cu distrofie musculara. A decis, totusi sa devina mama atunci cand in viata ei a aparut un barbat ce i-a promis sa-i fie alaturi. Dar acesta a plecat, atunci cand baietelul lor avea noua luni.
De atunci, femeia a ramas a nimanui, cu un copil pe care numai ea stie cum l-a crescut. Acum se intretin dintr-o pensie de invaliditate de 800 de lei si fiecare bucata de paine e un lux.
Svetlana FILAT: „Cateodata nici nu avem ce manca. Daca am o bucata de paine o tin pentru baiat, eu rabd.”
Noroc ca o organizatie catolica de caritate ii mai aduce o portie de mancare calda pe care o imparte calculat in pranz, cina si micul dejun de a doua zi.
Nicolae, baietelul: “Ce ai mancat azi? Terci cu zahar.”
O vecina mai vine din cand in cand sa-i ajute in ale gospodariei. ii face focul si-i mai incalzeste si durerea. Ar face asta toata iarna dac-ar avea cu ce.
Rodica, VECINA: “Se termina lemnele degraba”.
Intr-un sat plin de lume, Svetlana e parca izolata. Acolo locuieste si mama sa, care e batrana si neputincioasa, iar cele doua surori au si asa prea multe pe cap.
Galina BOTEZATU, SORA: „Am un copil bolnav, n-am timp sa ma duc pe la ea.”
Valentina UNGUREANU, LUCRATOR SOCIAL: “Vin la ea de doua ori pe saptamana, cate o ora si jumatate.”
Asa ca singurul sprijin al Svetlanei e Nicolae care o ajuta cum poate el.
Nicolae, baietelul: “Eu fac treaba. Ii aduc apa.”
Se multumeste sa poarte o pereche de hainute vechi, capatate de la cineva si niste cizme care demult i-au ramas prea mici.
Uneori ajunge si la gradinita, iar acolo a auzit povesti despre oameni care nu duc lipsa de nimic si ca pe la unii copii Mos Craciun vine in fiecare an.
Nicolae, baietelul: "Am invatat ca Mos Craciun aduce jucarii".
In ziua in care am fost in vizita la ea, ajutata de colegii nostri si vecina, Svetlana a iesit pentru prima data afara dupa jumatate de an.
Iar dupa cateva clipe de aer, urmeaza o iarna petrecuta intre aceeasi patru pereti care pe alocuri se ruineaza, sub acelasi acoperis care lasa ploaia sa le intre in casa, in aceeasi saracie si cu aceeasi teama ca maine s-ar putea sa nu mai aiba o bucata de paine pe masa sau un lemn de pus in soba.
Fiecare dintre noi poate schimba soarta acestei familii. Pentru asta trebuie doar sa trimiteti un sms la numarul 0442 (pret - 12 lei). Banii vor fi colectati pe un cont special, iar de Craciun, in cadrul unui concert organizat de PRO TV in Piata Marii Adunari Nationale, acestia vor ajunge la familia Svetlanei.
Cont pentru donatii:
BC Victoriabank SA
Filiala nr. 3 Chisinau
cod banca: VICBMD2X416
SVETLANA FILAT , cf 2000020071332
223310313207 (MDL)
223310313207 (USD)
223310313207 (EUR)