Pantofii made in Moldova sunt pe jumatate made in... inchisori. Mai multi detinuti de la penitenciarul Pruncul cos papuci pentru un producator autohton. Desi spun ca nu le place sa fie pantofari, acestia muncesc pentru a-si mai taia din zilele de detentie.
Decat sa-si numere zilele in celula, Andrei prefera sa-si petreaca timpul ramas pana la eliberare in atelier.
Andrei a ajuns dupa gratii pentru omor acum aproape 7 ani si mai are de stat aici cam tot atat. Munca il ajuta sa mai uite de necaz. Petrece la atelier cate 12 ore pe zi.
Barbatul spune ca nu stie unde ajung mai departe pantofii pe care-i face. Desi sustine ca o pereche o coase in 15-20 de minute, spune ca este platit cu banuti pentru munca sa.
Si Mihail, care la fel e condamnat pentru omor, spune ca meseria de pantofar il ajuta sa-si faca ordine in ganduri.
Barbatul si-a lasat acasa, la Balti, sotia si un fiu de 5 ani. Pentru crima care l-a adus in inchisoare, Mihail da vina pe viata
grea din Moldova.
Cei cativa detinuti se inghesuie in micul atelier si muncesc in tacere ca sa coase cat mai multi pantofi, dar gandul oricum ii duce la ce se va intampla cand vor pleca din penitenciar. Pentru Leonid asemenea ganduri sunt chinuitoare. El spune ca a trait de cand se stie la orfelinat, apoi au urmat sentinte dupa sentinte. Se considera un hot de buzunare cu stagiu si spune ca statul l-a impins la asa ceva.
Leonid sustine ca in perioadele scurte in care s-a aflat in libertate a incercat sa-si schimbe modul de viata si sa-si gaseasca o iubita, insa, nu a reusit.
Administratia Departamentului Penitenciare afirma ca cei mai multi condamnati accepta sa munceasca doar pentru a-si scurta termenul de detntie.
Chiar si asa, detinutii sunt nemultumiti.
Detinutii trimit castigul acasa sau isi cumpara produse de la ghereta inchisorii. La penitenciarul Pruncul sunt 565 de condamnati, dintre care 168 muncesc.