Pe site-ul Curtii Supreme de Justitie a fost plasat discursul integral al lui Ion Muruiuanu, presedintele Curtii Supreme de Justitie, la adunarea generala a judecatorilor.
O parte a discursului, in care Ion Muruianu a comparat mass-media cu niste "câini turbati, care devin periculosi pentru societate prin minciunile pe care le raspândesc" a starnit nemultumirea mai multor jurnalisti. Grupul de 12 gazetari a cerut demisia lui Ion Muruianu si au adresat o scrisoare deschisa presedintelui interimar si presedintelui Parlamentului, Mihai Ghimpu.
Doamnelor si Domnilor judecatori! Onorata asistenta!
Adunarea anuala a judecatorilor constituie o oportunitate pentru analiza activitatii sistemului judecatoresc national, dar si pentru evaluarea posibilitatilor de remediere a aspectelor negative,prin asigurarea calitatii si eficientei actului de justitie, care sa contribuie la realizarea unui sistem judiciar impartial, credibil si modern, capabil sa implementeze valorile comunitare si sa se adapteze cerintelor Uniunii Europene în special si ale procesului de globalizare a justitiei în general.
Justitia din Republica Moldova se confrunta în prezent (la fel ca si acum 30 de ani) cu foarte multe provocari si aceasta confruntare parca ar fi blestemata sa nu se mai sfârseasca niciodata.
Se pare ca, la nivel constitutional si institutional, autoritatea judecatoreasca îsi regaseste locul si rolul sau, bine determinat, într-un stat de drept, fiindu-i declarate independenta si impartialitatea, dar si egalitatea între puteri.
Însa, starea reala a lucrurilor, dupa cum cunoastem bine cu totii, nu atesta un tablou idilic la acest compartiment, or, puterea legislativa si executiva înca nu recunosc justitia ca pe o putere egala.
Instantele au, în linii mari, aceleasi sedii cu conditii mizerabile si neadecvate pentru buna functionare, sufera cronic de insuficienta financiara si dispun de o asigurare tehnico-materiala precara, având si o sarcina – volum de munca – excesiv de mare.
Pe de alta parte, se observa clar ca multi judecatori sunt afectati de un nivel scazut de cunostinte profesionale, iar unii chiar manifesta ignoranta, nihilism moral si juridic, acestea fiind agravate de o pasiune maladiva de putere, de cinism, invidie, interese meschine si partinire.
Factorii nocivi ai sistemului judecatoresc, combinati cu lipsa de respect pentru puterea judecatoreasca, înradacinata adânc în societatea noastra si transmisa prin mostenire, prejudiciaza întreg corpul de magistrati si pun în pericol activitatea normala a sistemului.
Totusi, trebuie de spus cu fermitate ca marea majoritate a judecatorilor nu s-au lasat contaminati de aceste vicii si îsi exercita functia de magistrat cu multa demnitate. Acesti judecatori merita tot respectul colegilor si aprecierea societatii în întregime, deoarece sarcina de lucru si povara responsabilitatii lor sunt enorme.
Evaluând obiectiv, pragmatic, fara speculatii populiste si fara semne de isterie, starea justitiei din tara, constatam necesitatea întreprinderii unor masuri constructive, menite sa amelioreze, la modul cel mai serios, situatia si sa asigure un progres vizibil în consolidarea sistemului judiciar. Mai mult, este indispensabila evitarea oricaror tentative distructive, care, fiind deseori camuflate în ambalajul luptei contra injustitiei, de regula, urmaresc scopuri private, straine interesului public declarat.
Atingerea acestui obiectiv este posibila, în viziunea mea, exclusiv prin conjugarea, în egala masura, a eforturilor Parlamentului, Guvernului, corpului de judecatori, procurori, avocati, mass-media si societatii civile.
De exemplu, asa cum Guvernul cauta investitii pentru repararea drumurilor, pentru sustinerea ramurii agriculturii si pentru alte domenii vitale, tot asa Guvernul trebuie sa fie serios interesat în identificarea si obtinerea de fonduri special destinate pentru promovarea reala a independentei justitiei, pornind de la asigurarea instantelor, în primul rând a Curtii Supreme de Justitie (CSJ), cu sedii corespunzatoare. În acest sens, este necesara vointa certa a clasei politice, fiind imperios ca Guvernul, în ansamblul sau, de comun acord cu Parlamentul, sa declare si sa trateze Justitia ca pe un domeniu prioritar de interes national.
Fara îndoiala ca cea mai mare responsabilitate o au judecatorii si, atâta timp cât ei nu vor face sacrificii necesare si rezonabile, iar lucrurile nu vor evolua pozitiv, atunci, cel mai mult probabil, va fi nevoie ca judecatorii de rea-credinta sa fie schimbati, prin îndepartarea neconditionata din sistem. Justitia din Moldova, în prezent, are obligatia sustinerii testului de maturitate, deoarece, fara o autoritate judecatoreasca competitiva, tara va fi supusa monitorizarii permanente si nu se va putea bucura de încrederea partenerilor pe calea integrarii eficiente în comunitatea statelor cu democratie si economie avansate. Acest adevar trebuie sa fie înteles de toti, dar în special de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), ca organ de autoadministrare judecatoreasca, si de magistratii CSJ – instanta judecatoreasca suprema. Sunt ferm convins ca toti judecatorii, dar în special cei de la CSJ, spre deosebire de politicieni, nu au dreptul la manevre pe motiv de oportunitate si ca în justitie, în general, nu este loc de actorie, compromisuri si aranjamente.
Înainte de a trece la subiectul propriu-zis al discursului anuntat, cred ca am obligatia sa evidentiez asa-zisul fenomen al „condamnarilor” statului la CEDO si consider important si oportun sa declar, cu toata responsabilitatea, ca pe marginea numitului fenomen se fac diverse speculatii si insinuatii neghioabe, unele mai socante decât altele, dar ele toate, laolalta, urmaresc minimum 3 (trei) teluri: 1) reclama (publicitate) pentru unii avocati; 2) lustruirea fariseica a imaginii unora si ponegrirea, cu orice pret, a altor magistrati; 3) defaimarea premeditata a întregului sistem judiciar si a statului în consecinta. Un rol diabolic si distructiv în aceasta afacere îl joaca mass-media, care, fiind prin definitie dulaii de garda ai societatii, se transforma uneori, sa-mi fie scuzata expresia, în câini turbati, care devin periculosi pentru societate prin minciunile pe care le raspândesc si prin intoxicarea cu dezinformatii a opiniei publice referitor la întregul corp de judecatori. Totodata, nu trebuie sa uitam ca judecatorii nu sunt oameni cu cap-de-fonta, iar conditiile proaste în care activeaza si supunerea zilnica unor critici dure si distructive constituie, de fapt, metode indirecte de presiune asupra justitiei.
Eu cred ca una din atributiile, si chiar obligatiile, CSM este de a întreprinde masuri de încurajare si protejare a reputatiei profesionale a tuturor magistratilor onesti de atacurile cu rea-credinta, indiferent de cine sunt ele dezlantuite, pentru a garanta autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti. În prezent, în cadrul CSJ se afla în faza de finalizare un studiu complex al tuturor cauzelor judecatoresti pe marginea carora Curtea Europeana a pronuntat hotarâri de condamnare si, în momentul când investigatia va fi încheiata, rezultatele ei vor fi facute publice.
Acestea fiind spuse cu titlu de introducere, permiteti-mi sa trec la subiect.
Una dintre principalele deficiente cu care se confrunta sistemul judecatoresc din tara noastra, cu incidenta asupra calitatii actului de justitie si a credibilitatii instantelor, este practica judiciara neunitara, precum si aplicarea neuniforma a legislatiei în vigoare.
Unificarea practicii judiciare la nivel national nu reprezinta o simpla activitate, aflata printre atributiile instantei supreme. Este vorba de un proces complex si implicit, de asumarea unei responsabilitati, pentru ca jurisprudenta pronuntata are un rol creator si contribuie la îmbunatatirea dreptului pozitiv. Este evident ca CSJ, în calitate de instanta suprema, are sarcina sa asigure interpretarea si aplicarea corecta si unitara a legii de catre toate instantele judecatoresti pe întreg teritoriul tarii, însa primordiala este constientizarea de catre magistrati a importantei adoptarii solutiilor unitare la nivel national, în caz contrar toate actiunile întreprinse în acest sens vor fi ineficiente.
Pentru remedierea contradictiilor de jurisprudenta existente la nivelul instantelor inferioare si pentru asigurarea securitatii raporturilor juridice în conformitate cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, sunt luate în vedere mai multe aspecte:
- asigurarea transparentei si predictabilitatii solutiilor adoptate de colegiile CSJ;
- îmbunatatirea accesului judecatorilor la jurisprudenta CSJ;
- elaborarea generalizarilor si adoptarea de hotarâri explicative de catre Plenul CSJ, care permit abordarea unitara a solutionarii cauzelor;
- organizarea întâlnirilor cu judecatorii instantelor, în cadrul carora sunt dezbatute problemele de drept care au generat o practica neunitara;
- elaborarea de propuneri legislative privind implementarea unor mecanisme procedurale, care sa contribuie la interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre instantele judecatoresti, în acord cu cele mai bune practici ale Uniunii Europene.
Unificarea jurisprudentei nationale se realizeaza, în principal, prin propria practica a CSJ, ca instanta care examineaza recursurile. Pentru a eficientiza procesul de unificare a practicii judiciare, este importanta asigurarea rapida a accesului la jurisprudenta CSJ. Astfel, la nivelul instantei supreme, au fost adoptate mai multe masuri privind publicarea pe site-ul www.csj.md a jurisprudentei în cauzele de notorietate si interes general, precum si a tuturor deciziilor pronuntate de colegiile Curtii si a hotarârilor Plenului CSJ. Publicarea rezumatelor deciziilor de referinta ale colegiilor este însotita de aratarea problemei de drept puse în speta, precum si de extrasul dispozitivului. Scopul acestor publicatii îl constituie difuzarea mai rapida a principalelor solutii ale instantei noastre. Jurisprudenta publicata a colegiilor si Plenului, de solutionare a recursurilor, cuprinde textul integral al actelor judecatoresti adoptate, pentru comoditate fiind creat un motor de cautare, în care pot fi introduse cuvinte-cheie.
Un rol aparte în procesul de unificare a practicii judiciare îl au hotarârile explicative ale Plenului CSJ, în anul 2009 fiind adoptate 12 hotarâri în privinta diverselor aspecte de aplicare a legislatiei în vigoare si a jurisprudentei CEDO. (Cu titlu de exemplu, pot fi enuntate hotarârile Plenului privind solutionarea cazurilor de maltratare a persoanelor arestate (art.3 din Conventia Europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale), privind raspunderea penala pentru corupere pasiva ori activa.)
În acelasi timp, pentru clarificarea divergentelor de interpretare a legii, precum si a problemelor de drept susceptibile sa creeze o practica neunitara, judecatorii instantei supreme efectueaza periodic întruniri de lucru la curtile de apel.
Totusi, aceste actiuni trebuie dublate de masuri suplimentare, în special prin crearea unui mecanism procedural, care sa asigure coerenta si unificarea practicii. Aceasta misiune fundamentala pentru calitatea actului de justitie va putea fi realizata de catre instanta suprema, în mod esential, prin introducerea recursului în interesul legii, care ar însemna solutii obligatorii pentru toate instantele si ar face ca jurisprudenta CSJ, în acest caz, sa constituie un izvor de drept în sistemul nostru. În acest sens, sunt luate în vedere modificarile legislativeprivind completarea Codurilor de procedura civila si penala cu institutia demersului (recursului) în interesul legii, în baza caruia Presedintele CSJ si Procurorul General ar avea dreptul sa sesizeze Plenul, pentru a se pronunta asupra chestiunilor de drept care au primit din partea instantelor judecatoresti o solutionare diferita sau care este contrara jurisprudentei Curtii Europene pentru Drepturile Omului.
Realizarea obiectivului de unificare a jurisprudentei va determina îmbunatatirea calitatii hotarârilor judecatoresti, în vederea reducerii numarului de cauze a caror solutie a fost modificata în caile de atac.
Totodata, unificarea practicii judiciare nu poate fi conceputa în lipsa armonizarii acesteia cu standardele europene, or, în caz contrar, scopul final urmarit – de crestere a încrederii în actul de justitie – nu va fi posibil de atins. Asadar, unele deficiente la capitolul calitatea justitiei se explica si prin aprecierea în mod necorespunzator a importantei si necesitatii aplicarii prevederilor Conventiei Europene pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si a jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului.
Constientizam faptul ca tendintele dinamice în ceea ce priveste interpretarea normelor Conventiei constituie circumstante defavorabile pentru mecanismul de unificare a practicii judiciare la nivel national si de raliere la acquis-ul comunitar, deoarece jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului se extinde la noi domenii si se adapteaza rapid la climate si perceptii aflate în schimbare, în timp ce reglementarile legale nationale, de regula, ramân în urma standardelor europene. Cu toate acestea, este imperativ necesar ca erorile comise de instantele judecatoresti prin aplicarea prevederilor legislatiei nationale sa nu fie repetate, în mod constant, si dupa pronuntarea unei hotarâri, prin care CEDO ar fi statuat ca normele legale mentionate sunt contrare principiilor Conventiei.
Cu regret, continua sa existe si situatii în care, desi legea este determinata în modul cel mai precis, iar CSJ încearca sa depuna eforturile necesare pentru realizarea dezideratului de practica corecta si unitara, în mod surprinzator judecatorii instantelor ierarhic inferioare pronunta dispozitii contrare legii si contrare practicii judiciare. Or, în cazurile în care curtile de apel comit erori judiciare ce nu pot fi corectate în recurs si care fac necesara remiterea cauzelor penale si civile la rejudecare în instanta de apel, are loc o tergiversare vadit nejustificata a examinarii pricinilor si o încalcare a dreptului la un proces echitabil, prin nerespectarea termenului rezonabil de judecare a cauzelor, prevazut de art.6 (1) din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
Astfel, se constata ca într-un numar impunator de cauze Colegiul penal al CSJ a remis dosarele spre rejudecare în curtile de apel pe motiv ca, desi instanta de apel a adoptat o solutie contrara sau diferita de hotarârea data de prima instanta, ea nu a examinat cauza potrivit regulilor generale stabilite pentru examinarea cauzelor în prima instanta, adica nu a fost audiat inculpatul, nu s-au cercetat si verificat depozitiile partilor vatamate si ale martorilor, nu au fost administrate probe scrise (deciziile Colegiului penal al CSJ nr. 1ra-454/09, cauza privindu-i pe Crasnov A.V. si Irinevici T.V.; nr. 1ra-635/09, cauza privindu-l pe Nebunu V.V.; nr. 1ra-219/09, cauza privindu-l pe Ghenov Vl.P., nr. 1ra-184/09, cauza privindu-l pe Miron I.C.). Or, CEDO a apreciat ca asemenea omisiuni ale instantelor de judecata constituie încalcari ale drepturilor garantate de Conventie (cauza Popovici vs. Moldova), iar CSJ a introdus completarile de rigoare în hotarîrea Plenului cu privire la practica examinarii cauzelor penale în ordine de apel.
Cu siguranta, supraîncarcarea instantelor de judecata contribuie la durata mare a procedurilor judiciare si constituie un impediment în realizarea actului de justitie, însa cazurile de examinare a litigiilor pe parcursul a mai mult de 10 ani, cu remiterea cauzelor la rejudecare de mai multe ori, denota disfunctii majore ale întregului sistem judecatoresc, fapt statuat si de CEDO în hotarârea din 06.10.2009, în cauza Deservire SRL vs. Moldova.
La acest compartimentinvocam, spre exemplu, cauza Grabovschi Valentina împotriva Primariei mun. Chisinau, Departamentului Privatizarii, s.a. privind recunoasterea dreptului de mostenire si revendicarea casei nationalizate, recunoasterea nulitatii contractelor de vânzare-cumparare a casei de locuit si de transmitere-primire a locuintei în proprietate privata si evacuare, constatarea faptului represiunii politice si reabilitare. În speta, actiunea a fost intentata în anul 1997, aflându-se pe rolul instantelor de judecata pe parcursul a 13 ani, perioada în care instanta de fond a examinat cauza de 4 ori, instanta de apel – de 4 ori si instanta de recurs – de 2 ori. Pricina a fost remisa spre rejudecare de 3 ori, din considerentul ca instantele ierarhic inferioare nu au interpretat corect prevederile Legii nr. 1225-XII din 08.12.1992 privind reabilitarea victimelor politice, potrivit carora victime politice se considera si persoanele averea carora a fost nationalizata sau ...... luata în alt mod......, ceea ce a dus la tergiversarea nejustificata a examinarii cauzei si, respectiv, la depasirea oricarui termen rezonabil.
Într-o alta speta, Grusetchi Gheorghe catre Serviciul „Hidrometeo” mun. Comrat, Socolova Victoria privind restituirea imobilului nationalizat, actiuneaa fost intentata la 27 aprilie 1999, fiind examinata de 5 ori în fond, si a fost remisa la rejudecare de 2 ori de instanta de apel si de 2 ori de Curtea Suprema de Justitie, iar în decurs de 11 ani au fost pronuntate 9 hotarîri (în prezent, cauza se examineaza la CSJ).
Aceste exemple releva atît deficiente extrem de grave în activitatea instantelor de apel, care ignora prevederile legale, potrivit carora sunt abilitate cu dreptul de a administra probe noi si de a continua examinarea fondului pricinii fara a remite pricina la rejudecare, cît si incompetenta judecatorilor, care, pe parcursul mai multor ani de la momentul initierii actiunii, nu s-au determinat privitor la obiectul litigiului, la partile care urmau a fi implicate în proces, pentru a nu încalca drepturile altor persoane, la legea materiala care urma a fi aplicata în speta, la circumstantele de fapt ale cauzei etc. Eu vreau, pe aceasta cale, sa-i avertizez, în modul cel mai serios, pe toti cei implicati în asemenea faradelegi referitor la urmarile nefaste ale actiunilor ce pot fi demarate contra Republicii Moldova prin prisma mecanismelor Conventiei si la impactul negativ asupra întregului sistem judiciar national, daca nu vor fi eradicate rapid asemenea practici.
Tot mai frecvente sunt si cazurile în care se tergiverseaza examinarea cauzelor prin solutionarea unor probleme complementare (conflicte de competenta, cereri de abtinere etc.), de regula inventate artificial.
Un exemplu concludent, în acest sens, este cauza civila intentata la cererea de chemare în judecata depusa de Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului în interesul detinutilor Bors Vl., Bunescu D., Ceban V. etc. catre Ministerul Justitiei RM si Departamentul Institutiilor Penitenciare privind încasarea prejudiciului moral. Cu toate ca cererea a fost depusa la 22 martie 2004, abia în luna aprilie 2004 Judecatoria Bender se declara necompetenta de a examina litigiul pe motiv ca sediul persoanelor juridice care au calitatea de pârâti se afla în mun. Chisinau. CSJ nu a constatat existenta conflictului de competenta si a remis cauza spre judecare în fond în aceeasi instanta, însa Judecatoria Bender, prin încheierea din 28 iunie 2004, dispune stramutarea cauzei dupa competenta teritoriala la Judecatoria Botanica, mun. Chisinau. Curtea de Apel Bender, prin decizia din 14 iulie 2004, a admis recursul declarat de reprezentantii Comitetului Helsinki si a remis cauza spre examinare în fond la Judecatoria Bender. În decembrie 2004 Judecatoria Bender scoate cererea de pe rol, însa încheierea data a fost casata de Curtea de Apel Bender la 1 februarie 2005, fiind restituita cauza spre examinare în aceeasi instanta. Ulterior, în perioada 14 decembrie 2005 - 20 februarie 2006, procesul a fost suspendat pentru prezentarea în instanta a delegatiilor judecatoresti. S-ar parea ca, într-un final, toate tertipurile procedurale au fost epuizate si instanta ar fi trebuit sa înceapa examinarea fondului cauzei, dar nu a fost sa fie. La 08.09.2006 judecatorul S.Costin se abtine de la judecarea pricinii, iar la 15.12.2006 si, respectiv, 17.09.2007 judecatorii D.Doga si Nica L. procedeaza în aceeasi maniera. Astfel, Curtea de Apel Bender nu a avut o alta solutie decît sa stramute cauza spre examinare la Judecatoria Anenii Noi (încheierea din 13.11.2007). Epopeea dosarului nu se finiseaza însa aici. La 06 martie 2008 Judecatoria Anenii Noi emite o încheiere, prin care scoate cererea de pe rol, încheiere care a fost casata de Curtea de Apel Bender, cauza fiind remisa spre examinare în fond în aceeasi instanta. În opinia judecatorilor de la Judecatoria Anenii Noi, acest fapt nu a avut relevanta, deoarece la 22 iulie 2008 cererea este scoasa, în mod repetat, de pe rol, fiind acordata înca o ocazie Curtii de Apel Bender de a remite cauza la judecare în fond. În consecinta, abia la 30 decembrie 2008 (peste aproape 5 ani de la intentare) Judecatoria Anenii Noi a emis o hotarâre asupra fondului cauzei. Presupun ca, comentariile sunt de prisos, dar nu pot sa nu concluzionez printr-o fraza: batjocura adevarata plina de tupeu ipocrit.
Urmatorul exemplu a fost depistat ieri, la 12.02.2010, cu prilejul judecarii unui recurs într-o cauza economica în care patrimoniul cultural national al statului, un cartier întreg în centrul Chisinaului, inclusiv Teatrul Republican „Luceafarul” evaluat „marunt” la pretul de 35 mln.lei, a fost înstrainat, fiind inclus ilegal în capitalul unei societati pe actiuni. Examinând aceasta pricina în recurs, tangential s-a stabilit ca administratorul acestei societati pe actiuni la adunarea generala extraordinara a actionarilor din 01.09.2009 a fost eliberat din functie si tot atunci a fost numit un alt administrator, care la 11.09.2009 a fost înregistrat în aceasta calitate de Camera Înregistrarii de Stat MDI RM.Sa vedeti cum au decurs lucrurile în continuare si cum judecatorii din 3 (trei) instante, concomitent, au pornit sa hartuiasca, cu mult zel, societatea pe actiuni, în care statul detine 75% din actiuni, pur si simplu paralizând, pe un termen nedeterminat, toata activitatea agentului economic. Astfel, la 16.09.2009 Judecatoria Economica de Circumscriptie suspenda executarea tuturor deciziilor luate la adunarea generala extraordinara a actionarilor si aceasta încheiere, fiind recurata la 15.10.2009, nu se judeca timp de 3 luni de Curtea de Apel Economica, care tocmai la 26.01.2010 respinge recursul societatii, iar cauza nici pîna azi nu este restituita instantei de fond. La 22.09.2009 Judecatoria Centru, mun.Chisinau interzice categoric noului administrator de a actiona si de a conduce activitatea economica a societatii pe actiuni, iar la 03.02.2010 Curtea da Apel Chisinau suspenda executarea deciziei Camerei Înregistrarii de Stat din 11.09.2009. Toti trei judecatori au aplicat aceste masuri de asigurare pâna la judecarea cauzelor în fond si, dupa cum va dati bine seama, nici o cauza nu a fost solutionata pâna în prezent. Nici una! Toate aceste acte, pe buna dreptate probabil, au fost apreciate de actionarul majoritar – Statul RM – ca un complot împotriva societatii pe actiuni, combinat cu elemente de coruptie.
Situatia nu este diferita nici la examinarea cauzelor penale. Desi acest fapt este reiterat în permanenta, instantele de apel continua sa ignore indicatiile expuse în deciziile Colegiului penal al Curtii Supreme de Justitie, instanta de recurs fiind obligata sa dispuna rejudecarea cauzelor penale de instanta de apel, deoarece CSJ este în drept sa rejudece cauza penala si sa pronunte o noua hotarâre doar daca nu se agraveaza situatia condamnatului. Astfel, spre exemplu, pâna în prezent nu a fost adoptata o hotarîre definitiva în cauza penala intentata în privinta lui Bacumenco Evghenii, condamnat prin sentinta Judecatoriei Centru, mun.Chisinau din 13.04.2007, în temeiul art.264 alin.(3) lit.a) CP (un amarât accident rutier din anul 2005, soldat cu leziuni corporale grave). În speta, cauza a fost remisa spre rejudecare la Curtea de Apel Chisinau pentru a treia oara (deciziile Colegiului penal al CSJ din 15.01.2008, 25.11.2008, 10.11.2009), deoarece instanta de apel, încalcând de fiecare data prevederile legale, nu s-a pronuntat asupra tuturor motivelor invocate în apel, în privinta tuturor cererilor de apel declarate sau nu a indicat integral motivele prin care si-a întemeiat solutia adoptata. În astfel de situatii, care nu sunt unice, se impune o întrebare fireasca: ce e de facut? Ori trebuie sa lichidam curtile de apel, ori urgent sa-i concediem pe acei judecatori care se considera mai presus decât legea? Pentru ca, daca lucrurile vor continua în felul acesta, ajungem la starea când toti judecatorii CSJ, fiind antrenati în judecarea unuia si aceluiasi dosar (câte cinci judecatori de fiecare data), nu vor mai fi compatibili sa judece cauza si atunci cum se va proceda? Vom cauta oare ajutorul Curtilor Supreme din tarile vecine?
Fiecare din aceste exemple privite separat si per ansamblu conduc la o concluzie trista de tot - ca acei judecatori implicati în astfel de opere anti-justitie au în palmaresul lor doar diploma de jurist, dobândita cu sau fara multa oboseala, dar cu certitudine lor le lipseste, cel putin, constiinta de drept.
Pentru o reflectare corecta, se impune sa mentionam ca exista si cauze obiective care pot prejudicia dreptul persoanei de a fi audiata într-un termen rezonabil, printre acestea fiind si volumul crescând al pricinilor deduse spre solutionare instantelor judecatoresti, problema cu care se confrunta inclusiv Plenul CSJ. Astfel, în sectia cancelarie Plen pe parcursul anului 2009 au fost înregistrate 2241 recursuri în anulare, un numar practic dublu fata de anul trecut, când au parvenit 1280 de recursuri. În aceasta situatie, examinarea recursurilor în anulare într-un termen rezonabil a fost imposibil de realizat, din numarul total de 1667 dosare parvenite în anul 2009, fiind examinate doar 779 (inclusiv 418 din 2008), astfel ca 1069 dosare au ramas în restanta. În consecinta, au fost întreprinse unele actiuni în vederea remedierii situatiei. La initiativa CSJ, au fost introduse modificari în art.456 al CPC ( Legea nr. 105-XVIII din 17.12.2009, publicata în Monitorul Oficial nr. 197-200/644 din 31.12.2009), conform carora un complet din 5 judecatori din Colegiul penal decide asupra admisibilitatii recursului în anulare si, numai în cazul în care completul considera recursul admisibil, acesta va fi transmis, prin raport, spre judecare Plenului CSJ.
Consideram însa ca aceste masuri nu sunt suficiente pentru înlaturarea cauzelor care conduc la un numar mare de dosare pe rolul Plenului instantei supreme si, respectiv, la depasirea duratei rezonabile de solutionare, urmând a fi optimizata si mai mult procedura penala. Astfel, în scopul evitarii posibilelor cazuri de detentie ilegala a condamnatilor, se impune necesitatea schimbarii instantei competente sa examineze recursul în cazul în care se solicita aplicarea principiului retroactivitatii legii penale noi, în asa mod încât acestea sa fie transmise în competenta judecatorului de instructie sau a instantei care a examinat cauza în fond. Un proiect de lege, în acest sens, a fost elaborat de CSJ si transmis Parlamentului RM.
Este evident însa ca îmbunatatirea calitatii actului de justitie nu tine numai de asigurarea unui cadru legislativ coerent, de furnizarea resurselor necesare si de capacitatile logistice, un factor important fiind si schimbarea mentalitatii si responsabilizarea sistemului judecatoresc, prin dezvoltarea unei atitudini a judecatorilor care sa garanteze aplicarea legii în conformitate cu cele mai înalte standarde profesionale, deoarece, indiferent de strategiile, masurile si eforturile întreprinse de CSJ în vederea unificarii practicii judiciare, acestea nu vor fi eficiente daca toti judecatorii nu vor constientiza importanta realizarii dezideratului propus.
Stimati colegi! În final, doresc sa reiterez speranta ca toti magistratii, si nu doar ei, având un scop comun – de a perfectiona radical activitatea instantelor nationale - , nu vom ezita sa rupem, cît mai curând posibil, stilul viciat de înfaptuire a justitiei si, în acest sens, Va doresc mult succes.
Va multumesc.