In aceasta vara se implinesc 4 ani de la cumplitul accident care i-a marcat viata celui mai indragit artist al poporului, Gheorghe Urschi. De 4 ani, viata lui este altfel. Spectacolele si statul la taclale ore in sir cu publicul s-au transformat in zboruri lungi catre clinici din strainatate, in vizite la medici, tratamente costisitoare, comunicare prin semne si ajutor mai in toate. A inceput sa vada lumea, sa o perceapa, sa o descifreze si sa ii transmita gandurile sale prin"¦ semne si gesturi. Cum se mai simte maestrul vedeti intr-un reportaj realizat de Acasa in Moldova.
"Domnule Urschi, va plac plimbarile?"
Asa este o zi din viata lui Gheorghe Urschi. Cu o plimbare, cu o gura de aer curat si un sir de exercitii care il ajuta sa se mentina si care nu ii permit starii sale sa se agraveze. De 3 ori pe saptamana, maestrul merge la chinetoterapie, unde prin exercitii si efort se recupereaza dupa accidentul vascular cerebral.
Daca acum cativa ani isi ridica publicul in picioare prin spectacolele pline de umor si glumele piperate, acum Gheorghe Urschi este un maestru si in timpul tratamentului, spun medicii. Este cooperant si respecta toate indicatiile.
Oleg PASCAL, profesor, medic neurolog "S-a marit volumul de miscari. A cedat durerile. S-a imbunatatit procesul de inghitire.”
Si pentru imbunatatirea mersului, banda de alergare este preferata lui Gheorghe Urschi. Liliana, fiica cea mai mare ii este alaturi tot timpul. Ea ne-a povestit cum au trecut acesti 4 ani de la accident.
Liliana URSCHI, FIICA MAESTRULUI "Dar cand ma gandesc pentru o secunda ca aceasta perioada putea sa nu mai fie, in fiecare zi eu ii multumesc lui Dumnezeu ca el este. Eu il vad mult mai bine decat acum un an si ceva. Cu certitudine este mai bine. Noi deoarece stam zi de zi langa el vedem fiecare milimetru si fiecare secunda care este net superioara la ce a fost.”
Daca nu este la tratament sau la plimbare, Gheorghe Urschi este acasa. Cand il coplesesc amintirile, o roaga pe Liliana sa-i arate secvente din filmele sau spectacolele in care a jucat.
Liliana URSCHI, FIICA MAESTRULUI: "El nu prea traieste cu trecutul. Nu are o nostalgie asa ca intr-un fel sa-i umbreasca zilele. El priveste stirile, el este interesat ce se mai intampla si chestia asta il motiveaza sa duca viata mai departe.”