Republica Moldova are legi care protejeaza martorii, dar institutiile care se ocupa de protecţia lor sunt fie nereformate, fie activeaza greoi. Oficial, martorii in Republica Moldova sunt aparati de Legea 205 din 16 mai 2008, scrie Report.md.
Avocatul Ana Ursachi apreciaza ca Legea cu privire la protectia martorilor si altor participanţi la procesul penal este buna. „Prima mea intervenţie pe acest segment a avut loc anii 2007-2008, atunci când o persoana care era cercetata penal a devenit martor protejat. Ulterior, dosarul în care acesta a figurat ca martor protejat a fost clasat din lipsa de probe, dar martorul şi-a pastrat statutul de persoana protejata pâna în 2011”, a menţionat avocata, citata de Report.md.
Potrivit Anei Ursachi, acest lucru înseamna cheltuieli inutile pentru stat. Probabil, în aceasta perioada au fost decontaţi bani pentru transportarea acestuia, pentru servicii de telefonie, cazare şi alte cheltuieli.
Fostul procuror Ivan Diacov susţine ca autoritaţile recurg la protecţia martorilor doar daca le este afectat interesul. Ex-procurorul municipiului Chişinau de asemenea a recunoscut ca din punct de vedere legal, „lucrurile sunt aranjate bine”. „Daca se face o ancheta serioasa şi se doreşte aflarea adevarului, se aplica toate pârghiile ca martorii sa fie protejaţi. Dar daca nu este interes - e foaie verde, aşa cum e peste tot în Moldova. În cariera mea am avut mai multe cazuri în care a trebuit sa protejez martorii. Acum câţiva ani am avut şi o situaţie când unii jurnalişti au deconspirat câţiva martori şi am fost nevoiţi sa luam masuri suplimentare pentru a-i proteja”, a menţionat, pentru Report.md, Ivan Diacov.
Juristul Pavel Midrigan susţine ca problema cea mai grava în Republica Moldova în ceea ce priveşte protecţia martorilor e legata de scurgerea informaţiilor de catre însaşi organele de drept: „Cadrul legal noi îl copiem de la alte ţari, ceea ce nu este neaparat rau, dar aplicarea acestor legi lasa de dorit. Daca ne referim la protecţia martorilor, legislaţia ofera o serie de pârghii în acest sens. Se stipuleaza ca poate fi schimbat locul de trai, schimbarea numelui, etc. Când ajungem la aplicarea acestor prevederi, totul se blocheaza. Cea mai grava problema a organelor noastre de drept este scurgerea de informaţii. Cum vreţi ca un om sa depuna marturii, daca el simte pericolul de a fi deconspirat a doua zi?”, s-a întrebat retoric Pavel Midrigan.
În acest sens, el a invocat cazul când depoziţiile facute de Ilan Shor contra fostului prim-ministru Vlad Filat au fost scurse în presa, precum şi la cazul când numele unor martori care figurau în câteva dosare privind traficul de droguri au fost deconspirate.