Ion Muruianu cere CSM sa ia atitudine fata de initiativa de demitere a sa din functie

Intr-o scrisoare oficiala, Muruianu se arata nemultumit de audierile pe care le-a avut in Parlament si sustine ca legislativul nu este in drept sa ceara demisia sa. Asta dupa ce, la sedinta de vineri, deputatii Aliantei Majoritare au propus pe ordinea de zi o chestiune de demitere a lui Muruianu. Din lipsa de cvorum insa, legislativul nu a reusit sa voteze, initiativa fiind amanata pentru o sedinta viitoare.

Adresarea Presedintelui CSJ catre Consiliul Superior al Magistraturii în legatura cu unele chestiuni abordate la sedinta Parlamentului din 26.02.2010

Consiliul Superior al Magistraturii,

Potrivit Constitutiei, Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care puterea legislativa, executiva si judecatoreasca sînt separate si colaboreaza în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit legii. Acest principiu este unul fundamental, unanim recunoscut în lumea civilizata si indispensabil unei orânduirii statale contemporane. Prin adresa din 19.02.2010, în calitate de presedinte al Curtii Supreme de Justitie, am fost invitat de presedintele Parlamentului, dl Mihai Ghimpu, sa prezint o informatie ampla privind executarea Hotarârii Parlamentului Republicii Moldova nr.72-XVI din 28 martie 2008.

Invitatia în sedinta Plenului Parlamentului a Presedintelui Curtii Supreme de Justitie, membru de drept al CSM, a fost înteleasa de mine, corpul de magistrati si sper, si de societatea civila, ca o modalitate de colaborare a puterii legislative si judecatoresti, în exercitarea prerogativelor ce le revin acestor puteri, potrivit prevederilor Constitutiei. În cadrul sedintei Parlamentului din 26.02.2010, în ordinea de zi, a fost inclusa chestiunea privind demiterea mea din functia de Presedinte al Curtii Supreme de Justitie. Ulterior, argumentând necesitatea demiterii mele prin invocarea multiplelor condamnari a Republicii Moldova la CtEDO, cauzate chipurile prin faptul ca nu-mi exercit atributiile de serviciu, problema a fost pusa la vot. De asemenea, motiv de demitere s-au invocat anumite aspecte ale discursului meu în cadrul Adunarii Generale a Judecatorilor desfasurata la 13.02.2010.

Stimati colegi, conform art. 21 alin. (2) din Legea cu privire la statutul judecatorului, în cazul în care presedintii (vicepresedintii) judecatoriilor si ai curtilor de apel nu îndeplinesc conditiile Legii pentru organizarea judecatoreasca - art.27, 28, 33, 34, ei pot fi eliberati din aceasta functie, în modul stabilit pentru numirea lor. În acelasi mod este eliberat Presedintele si vicepresedintele Curtii Supreme de Justitie pentru neîndeplinirea atributiilor prevazute de Legea cu privire la Curtea Suprema de Justitie. Potrivit art. 9 alin (1) din Legea cu privire la Curtea Suprema de Justitie, presedintele Curtii Supreme de Justitie este numit în functie de Parlament, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile.

În opinia mea, coroborarea elementara a celor doua norme legale sus mentionate, impune concluzia evidenta si certa ca, atât numirea, cât si destituirea din functie a presedintelui Curtii Supreme de Justitie poate avea loc exclusiv la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. În sustinerea concluziei expuse, servesc si prevederile art. 23 alin. (1) lit. f) din Legea cu privire la statutul judecatorului, conform caror, eliberarea din functia de presedinte sau vicepresedinte al instantei reprezinta o sanctiune disciplinara, aplicabila în conditiile legii. Concomitent, potrivit art. 123 alin. (1) din Constitutie, aplicarea de masuri disciplinare fata de judecatori tine de competenta exclusiva a Consiliului Superior al Magistraturii. Mai mult, conform art. 4 alin. (1) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, propunerile privind eliberarea din functie a presedintilor de instanta se adreseaza Parlamentului anume de CSM. Atributii de a aprecia activitatea magistratilor, precum si de ai sanctiona, inclusiv prin destituirea din functia de presedinte, Parlamentului nu-i sunt acordate atât de Constitutie cât si de oricare alt act normativ în vigoare, la moment, în Republica Moldova.

Am banuiala rezonabila ca asemenea atributii nu are nici un parlament din spatiul european. Luând în consideratie cele expuse, solicit ca Consiliul Superior al Magistraturii sa se pronunte asupra urmatoarelor:

1. Daca Parlamentul Republicii Moldova este în drept sa demita Presedintele Curtii Supreme de Justitie fara ca destituirea sa fie solicitata în calitate de sanctiune disciplinara de Consiliului Superior al Magistraturii;
2. Daca intentia demiterii, în modalitatea descrisa, reprezinta o încalcare a principiului separatiei puterii în stat, principiului autoadministrarii puterii judecatoresti, precum si o ingerinta a politicului în justitie.
3. Daca o asemenea practica, care inevitabil, logic si automat îi va conferi si Presedintelui Republicii Moldova dreptul sa demita presedintii Curtilor de Apel si instantelor judecatoresti, fara concursul Consiliul Superior al Magistraturii, este benefica pentru sistemul judecatoresc national si se înscrie în lista de valori si aspiratii ale unui stat democratic.
4. Daca Consiliul Superior al Magistraturii urmeaza sa ia atitudine pe marginea cazului descris.

Cu respect, Presedintele Curtii Supreme de Justitie Ion Muruianu.