O familie nu poate fi vanduta sau cumparata, dar poate fi daruita. Asa au procedat sotii Ungureanu din Capriana care au luat acasa, in vacanta de sarbatori, trei fetite de la internat. Le-au asezat la masa alaturi de cei patru copii ai lor, si le-au daruit multa dragoste. Familiile care iau copii de la orfelinate in vacanta nu sunt remunerate de stat. Si totusi, si-au spus sotii Ungureanu, nicio rasplata nu poate fi mai mare decat fericirea unor copii uitati de parintii lor.
Toate aceste 4 fetite le spun mama si tata Mariei si lui Nicolae Ungureanu, desi numai una dintre ele este fiica lor.
Catea, Mihaela si Cristina au alti parinti, care le-au lasat la internatul din Straseni. De acolo, familia Ungureanu le-a luat acasa, ca sa le daruiasca macar de sarbatori o familie.
La internat le-au gasit, stand pe coridor cu bagajele facute, asteptau poate le va lua cineva, iar parintii lor nu mai veneau. Mama Cristinei a plecat demult la munca peste hotare si nu s-a mai intors.
Catea si Mihaela, care sunt surori, au o familie, dar in vacanta nimeni nu le asteapta acolo. In schimb aici, sotii Ungureanu, oameni modesti, isi impart cu ele putinul pe care-l au.
Doamna Ungureanu le invata sa fie bune gospodine. Iar seara le spune povesti, de care fetele nu au avut de la cine sa auda pana acum.
La randul lor, fetele au rasplatit-o pe doamna Ungureanu cu dragostea lor si i-au spus mama.
Dar cum toate povestile au un final, vacanta se incheie curand, iar fetele vor fi nevoite sa se intoarca la internat.