Mii de oameni au mers la cimitire pentru a-si cinsti rudele decedate. Traditional, oamenii au adus cu ei dulciuri, bucate si vin rosu.
In cimitirul din satul Magdacesti a fost forfota mare. Aproape tot satul s-a strans in cimitir la mormintele rudelor moarte. Dimineata printre morminte a fost tinuta o slujba, parintele pomenind numele celor morti. In pomelnice, oamenii au lasat si bani. Unii mai batrani spun ca au venit sa vorbeasca cu cei plecati in nefiinta.
Traditiile de Blajini difera de la sat la sat. Astfel, daca in unele parti oamenii vin doar cu dulciuri si colaci, altii intind mese bogate cu sarmale si parjoale, pe care le mananca chiar langa morminte. Crestinii sustin ca firimiturile si vinul varsat nu se pierd, ci ajung la cei morti.
Dupa slujba de pomenire, preotul a trecut pe la fiecare mormant, stropindu-l cu vin amestecat cu aghiazma. Pentru fiecare mort, s-au pregatit stergare, colaci, dulciuri si vesela ce au fost date de pomana.
Cel mai vechi mormant din cimitirul din satul Magdacesti are in jur de 100 de ani si este al unui strain ce a venit in aceste locuri dupa cersit. Pentru ca nu are rude care sa-i cinsteasca memoria, satenii lasa si la mormantul lui pomeni, pentru ca traditia spune ca daca nu se da de pomana, mortii se chinuie insetati si flamanzi.
Sarbatoarea a fost pe placul copiilor ce s-au ales cu dulciuri, dar si a celor mari, care au cinstit cate un paharel de vin.
Pastele Mortilor este una din cele mai vechi sarbatori, blajinii fiind fiinte imaginare, despre care se credea ca pazesc satele.